Curs obligatoriu pentru „idioții utili”: ETERNUL OASPETE NEPOFTIT la Ziua Eroilor
La două săptămâni după 23 august 1944, rușii marcau prezența lor în Râmnicu Vâlcea într-o manieră tipică
Potrivit datelor statistice ale Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE), în 216 localități românești sunt amenajate 233 de cimitire iar 145 de așezări găzduiesc 180 de monumente pentru rușii care au pierit în luptă, în spitale de campanie sau în prizonierat în timpul Războiului de Independență și în cele două conflagrații mondiale. Sunt 27 cimitire cu mai mult de 250 de sovietici fiecare și totalizează peste 16.000 de militari dintre care aproape 11.000 rămân necunoscuți. La Arad și Mureș, sunt cimitire cu peste o mie de ruși căzuți.
La ieșirea nordică din Râmnicu Vâlcea, monumentul dedicat „eliberatorilor sovietici” și restaurat în ultimul deceniu prin grija directă a Ambasadei Rusiei apasă cumplit odihna adevăraților noștri martiri din Cetățuie. O piatră albă marcată adânc printr-o seceră și-un ciocan… Roșii, evident! Prezența este remarcată și tot mai greu acceptată la fiecare ceremonie dedicată Zilei Eroilor, de Înălțare, când autoritățile civile și militare vâlcene trebuie să facă abstracție de simbolurile bolșevice care vămuiesc aleea spre Cimitirul Eroilor…
În mod neașteptat, seria delictelor Armatei Roșii pe teritoriul nostru național a început tocmai în Râmnicu Vâlcea! Cel puțin, în arhivele oficiale…
Ca să putem judeca dacă merită sau nu un astfel de… monument să mai fie în preajma celor care într-adevăr s-au sacrificat pentru pământ, limbă și neam, facem apel la consemnările nemiloase ale celebrului istoric Marius Oprea. „Vânătorul de securiști” nu lasă loc de dubii nici pentru cei mai cronici „idioți utili” ai Kremlinului când notează că, după data de 23 august 1944, „Marele frate de la Răsărit” s-a dedat la un lung șir de jafuri și crime care nu-i prea mai dau dreptul la respect și recunoștință din partea românilor:
„Serviciile de ordine și siguranță erau neputincioase în fața acestor fapte, iar polițiștii cu atribuții informative nu aveau altceva de făcut decât să le consemneze și să le înainteze «mai sus». Uneori se afișau și întârziau să facă acest lucru, pentru a nu-și supăra noii șefi comuniști, din ce în ce mai numeroși la vârful Ministerului de Interne, unde cam toate eșaloanele superioare fuseseră acaparate de aceștia. Ca urmare, tabloul jafurilor făcute de soldații ruși în România este unul incomplet, dar sugestiv în sine prin exemplele care s-au păstrat, raportate din teritoriu.
În multe locuri din țară, odată cu venirea trupelor sovietice, s-a trecut de către acestea la arestarea, dezarmarea și jefuirea unor lucrători din Poliție, Jandarmerie și a unor gardieni publici. La Râmnicu Vâlcea și Craiova au fost dezarmați cinci gardieni publici, pe 8 septembrie 1944. La Constanța, întreg personalul polițienesc a fost obligat să depună armele și aparatele de radio (9 septembrie). Un agent de Poliției din Isaccea, Iremia Teodor, nu numai că a fost dezarmat, dar i s-a luat și ceasul. Comisarului ajutor Stănescu din Ploiești i s-au luat, sub amenințare, atât arma, ceasul, cât și suma de 36.000 lei. Șeful Poliției din Călărași a fost bătut crunt de un ofițer sovietic pentru că nu a putut procura urgent 100 cești de cafea, cum ceruse pentru comandamentul local al Armatei Roșii. (…)
O notă a Poliției consemna cum „în seara zilei de 10 februarie a.c., pe la orele două noaptea, un grup de ostași sovietici au dezarmat și bătut până la sânge doi gardieni publici din Mărășești, în timp ce se aflau în serviciu. După ce au luat tot ce-au găsit asupra lor, precum ceasornice, bani, etc le-au restituit armele pe care le ridicaseră, fără muniție, spunându-le să plece. Aceștia au plecat. Ostașii sovietici nu s-au mulțumit cu acest fapt și când gardienii publici s-au depărtat de ei, la circa 20-40 metri, au tras cu pistoalele automate asupra lor, rănind mortal pe unul și destul de grav pe al doilea, la abdomen și picioare, cu mai multe gloanțe.
Ulterior, vinovați au fost găsiți de către autoritățile militare sovietice tot gardienii publici, cărora „li s-a adus învinuirea că nu au depus armele, la cererea ostașilor sovietici ai U.R.S.S. Ca urmare, „întregul aparat polițienesc din Mărășești este dezorientat și nu mai știe cum să-și exercite serviciul, atât ziua, cât mai ales noaptea, când se aud țipete de femei și copii, precum și împușcături de arme automate prin casele și curțile locuitorilor.
O sinteză alcătuită de Direcția Poliției de Siguranță, în octombrie 1945, oferea un asemenea tablou al „incidentelor provocate de ostașii sovietici, în zona de sud-est și sud a României: „Ploiești, în noaptea de 21/22 august, locuitorul Păcuraru Constantin a fost împușcat și jefuit de doi ostași sovietici; în noaptea de 21/22 septembrie, șoferul Constantin Barbieri a fost împușcat de doi necunoscuți în uniforme militare sovietice; la 30 septembrie, muncitorul Pătrașcu Dumitru a fost rănit prin împușcare de un ostaș rus; la 10 octombrie, trei locuitori au fost bătuți și jefuiți de doi necunoscuți în uniforme militare sovietice, care încercau să jefuiască o femeie; la 12 octombrie, necunoscuți în uniforme militare sovietice au intrat cu forța în casa lui Dumbravă Gheorghe, furând 20.000 lei; la 17 octombrie, trei ostași sovietici au dat foc atelierului de cismărie și au devastat locuințele din strada Traian, nr. 105, din cauză că nu au putut jefui atelierul.
Giurgiu: în noaptea de 23/24 august, locuitorul Traian Negoescu a fost împușcat mortal în locuința sa și jefuit de necunoscuți, îmbrăcați în uniforme sovietice; la 11 septembrie, locuitorul Sotir Naumescu a fost împușcat mortal pe șoseaua Alexandriei ; în noaptea de 22/23 septembrie, comerciantul Radu Melinte și soția sa au fost uciși și jefuiți în locuința lor, de ostași sovietici; în noaptea de 23/24 septembrie, un subofițer român a fost împușcat și jefuit de mai mulți ostași sovietici, care au atacat apoi gărzile cetățenești și au intrat prin casele locuitorilor, jefuind; apoi au atacat Comisariatul 1 Poliție; în ziua de 24 septembrie, locuitorul Tiron Traian a fost împușcat mortal de ostași sovietici.
Buzău: 13 septembrie, trei ostași ruși au lovit patru funcționari polițienești chiar în localul Poliției; în noaptea de 5/6 septembrie, doi ostași sovietici au împușcat pe locuitorul Mihail Crețu; la 12 septembrie, ostași sovietici au jefuit casa lui Zaharia Sali; în noaptea de 11/12 septembrie, locuitorul Iosif Frundeș a fost jefuit și bătut de patru necunoscuți în uniforme sovietice; la 12 septembrie, ostași sovietici au jefuit magazinul comerciantului Oprescu; la 13 septembrie, noaptea, locuitorul Santocomo Rugero și soția lui au fost maltratați și jefuiți, în locuința lor; la 18 septembrie, ofițeri de poliție au fost loviți de ostași sovietici în localul poliției; la 12 octombrie, locuitorul Nicolae Stelian a fost împușcat de un ostași sovietic; în noaptea de 15/16 octombrie, șase ostași sovietici au jefuit casa locuitorului Alexandru Ionescu.
Mizil: în noaptea de 12/13 septembrie, ostași sovietici au pătruns în Comisariatul de poliție, cerând gardienilor să le predea armele; în noaptea de 19/20 septembrie, 8 necunoscuți în uniforme militare sovietice au atacat casa lui Teodor Părulescu, omorându-l și rănind pe soția sa.
Galați: în ziua de 22 august, lucrătorul CFR-ist Mînzat Nicolae a fost împușcat mortal și jefuit de un ostaș sovietic; la 7 septembrie, locuitorul Nicolae Remieris a fost rănit grav prin împușcare de un ostaș sovietic; în 15 septembrie, doi ostași sovietici au jefuit pe comerciantul Stavăr Iambrol și au împușcat mortal pe ginerele acestuia; la 18 septembrie, un ostaș sovietic a rănit cu cuțitul pe locuitorul Ackerman Iancu; la 12 octombrie, trei bărbați și o femeie au fost răniți cu cuțitele de un grup de ostași sovietici; la 17 octombrie, ostași sovietici au jefuit casa femeii Maria Rusu și atelierul cismarului Andrei Cluper.
Călărași: în ziua de 20 septembrie, femeia Gabrina Marin a fost împușcată de un ostaș sovietic când trecea pe lângă vagoanele sovietice din gară.
Medgidia: în noaptea de 16/17 septembrie, sublocotenentul Smarandache Ion a fost împușcat de o santinelă sovietică.
Babadag: Unitățile cartiruite prin case particulare au luat la plecare numeroase obiecte. Poliția nu poate interveni, deoarece este atacată. Sunt semnalate numeroase atacuri și jafuri împotriva populației.
Alexandria: Un ostaș sovietic a împușcat patru locuitori ce dormeau în curtea casei, trăgând din stradă, fără nici un motiv.
Găești: Trei ostași sovietici au împușcat mortal pe femeia Dumitru Despina.
Comuna Ghirbom, Sebeș-Alba: în ziua de 23 ianuarie 1945, au venit mai mulți soldați sovietici care, prezentându-se la primărie, au spus primarului că sunt în concediu medical și vor să le dea locuință și hrană în comună, pentru mai multe zile. Primarul a dat dispoziție sătenilor mai înstăriți să le dea găzduire. După câteva zile de găzduire, într-o noapte, după ce s-au îmbătat, unii au început să sfarme lucrurile din casa gazdei, să amenințe și să ceară băutură. Unul dintre vecini, prinzând de veste, s-a dus la biserică și, trăgând clopotele, a deșteptat tot satul. Sătenii, înarmați cu furci și cu securi, au căutat să-i liniștească, dar văzând cu nu pot face nimic cu ei cu vorbă bună, i-au luat la bătaie. Patru dintre soldați au scăpat cu fuga, iar doi au fost bătuți zdravăn; unul dintre ei fiind transportat într-o stare gravă la spitalul din Sebeș-Alba.
Săliște, județul Sibiu: doi indivizi îmbrăcați în uniforme sovietice au oprit mașina turism a domnului ministru subsecretar de stat al agriculturii, Romulus Zăroni, între Sibiu și Săliște. Domnului ministru subsecretar de stat i s-au luat cu forța bagajele și mașina. Domnul ministru subsecretar de stat, care era însoțit de un nepot al domnului Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Petru Groza, a venit pe jos până la Sibiu. S-a găsit mașina domnului ministru, tamponată într-o curte din Sibiu, unde a fost lăsată.
Comuna Vinerea, județul Alba: în ziua de 4 februarie 1945, la o nuntă, au venit și opt soldați sovietici, au primit mâncare, băutură și au fost tratați la fel ca toi ceilalți nuntași. Îmbătându-se, au început să sfarme obiectele de prin casă și să se agațe de femeile oamenilor. Oamenii, văzând că, cu vorba bună, nu pot să-i liniștească, i-au luat la bătaie. Șase dintre sovietici au scăpat cu fuga, doi au fost bătuți și au rămas bolnavi în comună. Asemenea cazuri s-au petrecut și se petrec regulat prin comunele din apropiere. Sătenii, auzind că foarte mulți dintre soldații sovietici ce vin izolați prin sate sunt dezertori, și-au luat curaj și, atunci când aceștia nu se poartă omenește, îi sancționează singuri”.