Uncategorized
E iarnă
se aude îngroşându-se gheaţa sub lumina ce se sparge în cioburi cenuşii. Aerul vibrează şi taie ca sfârcul de bici iar copacii, sfeşnice cu luminile stinse, se aplecă icnind peste sângele limpede al pământului încremenit în izvoare. Cerbii îşi pierd fără soroc podoabele amestecându-şi mugetul disperat cu cel fără de margini al zăpezii. Corbii îşi…
Continuare about E iarnă