Du-te la...

Intonarea Imnului Național de Ziua Râmnicului

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

25 august 2019

Una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Oltenia se află la Gușoeni!


Advertisements

Pe lângă investițiile în infrastructură și domeniile educațional și social, administrația locală din Gușoeni încearcă să promoveze și obiectivele turistice importante din zonă. În localitatea condusă de Nicolae Concioiu exist destule obiective monahale, printre care una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Oltenia, cu hramul Maicii Domnului. Biserica de lemn se află într-un cimitir, la poalele unui deal, şi este foarte retrasă de restul aşezării. Localnicii susţin că ar fi fost şi aici o vatră de sat, în trecut, fapt posibil, fiindcă niciodată bisericile de lemn nu se ridicau la mare distanţă ori în afara aşezării. „Pe lista monumentelor istorice, biserica de la Guşoeni-Butari e datată din 1550, cu refaceri între anii 1887, 1915 şi 1931. Biserica, în formă de corabie, este construită din lemn de stejar. Primii ctitori ai lăcaşului nu se cunosc. În anul 1915, Constantin Radu Butoi, cu soţia sa Dumitra din Burdaleşti, au refăcut-o din temelie. În cimitirul bisericii a fost construit cavoul familiei Urşianu. Turnul-clopotniţă este din lemn şi se află deasupra pridvorului. Ca şi la alte biserici, în timpuri moderne, din raţiuni de păstrare a căldurii interioare, spaţiul pridvorului a fost închis cu geamlâc. Pridvorul ce amintea de casele ţărăneşti cu prispă, de odinioară, este acum închis iar învelitoarea din tablă sufocă şindrila ce se află sub ea. La proscomidie se află pictat pomelnicul bisericii, cu numele ctitorilor «Voinea, Ilinca Fârtat, Matei […]. Cert este, studiind biserica în amănunt, că şi ea a fost adusă din altă parte şi refăcută la Guşoeni, cel mai probabil pentru nevoile cultice ale comunităţii creştine de aici. Urmele de bardă de pe toate grinzile dovedesc acest lucru”, a precizat prof. dr. Florin Epure, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea.

Prima ctitorire a monumentului de la Guşoieni-Butari, în veacul al XVI-lea, este plauzibilă

Explicaţia prezenţei unui însemnat număr de ctitorii eclesiale din lemn, ce datează îndeobşte din veacul al XVIII-lea, este dată de bogăţia lemnului de stejar în întregul areal al sudului Vâlcei. În imediata apropiere a bisericii de lemn de la Guşoeni s-a ridicat, la începutul secolului XX o biserică nouă, de zid.
Prin studierea tipului de plan şi prin comparaţie cu alte biserici de lemn asemănătoare, puţine păstrate în Oltenia de Nord, prima ctitorire a monumentului de la Guşoieni-Butari, în veacul al XVI-lea, devine plauzibilă.
Ţinând seama de cel puţin două elemente, e posibil ca acest lăcaş să fie contemporan cu cea mai veche biserică de lemn atestată din nordul Olteniei, cea de la Pietrari-Angheleşti. Pe de o parte, lipsa pridvorului, cel actual fiind un adaos recent, pe de altă parte, planul bisericii, cu altar poligonal şi pronaos în formă de patrulater, ambele decroşate de naos, îndreptăţesc ipoteza unei mai mari vechimi a ctitoriei. De altfel, şi istoricul Ioana Cristescu Panait alătura biserica de la Guşoieni celor de la Grămeşti-Pietrari, Cotmeana-Popârteşti, Mângureni şi Cărpinişi-Pietrari, datorită existenţei unui pronaos mai larg decât naosul.

Sistem autoportant de grinzi

Biserica a fost construită din lemn de stejar în tehnica tradiţională a îmbinării de grinzi, numită „coadă de rândunică“. În mod cert, ea n-a avut turlă, cea aflată astăzi deasupra pridvorului, ca şi pridvorul fiind modificări ale planului vechi, în secolul al XIX-lea. Pronaosul este boltit, la fel şi naosul, acesta din urmă cu o semicalotă sprijinită pe un singur arc ce-şi descarcă greutatea pe zidurile de nord şi de sud. Altarul poligonal în cinci laturi e simplu, fără proscomidiar şi diaconicon, şi este ingenios boltit printr-un sistem autoportant de grinzi.

Etichete: , ,

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Actualitate