Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

19 septembrie 2021

„Producătorii şi distribuitorii cresc preţurile pentru că sunt multe bunuri care fac parte din coşul zilnic şi oamenii nu pot renunţa la ele”


Grigorescu-Remus1Începând de astăzi, pe parcursul mai multor săptămâni, vom publica în zilele de marţi ale săptămâni dialoguri cu Re­mus Grigorescu – conferenţiar universitar doctor la Univer­sitatea „Constantin Brâncoveanu” despre teme foarte actuale. Vom afla părerea specialistului despre economia mondială, criză, economia naţională.În viaţa de zi cu zi ne lovim de probleme economice. De ce?- Într-adevăr, nu este posibilă o separare între viaţă şi economie, cel puţin pentru faptul că populaţia reprezintă o componentă a sistemului economic, îndeplinind un dublu rol – furnizor de forţă de muncă şi consumatori, alături de rolul deloc neglijabil de plă­titori de impozite şi taxe. După cum e lesne de observat, fiecare individ îşi trăieşte şi îşi construieşte propria lui realitate eco­nomică, în funcţie de o multitudine de factori (familiali, sociali, conjuncturali), fapt ce implică modalităţi diferite de înţe­le­gere a acestei realităţi. Pentru o mai bună conştientizare a situaţiilor economice existente şi pentru o asumare adecvată a acestora, oamenii trebuie să deţină atât cunoştinţe economice, cultura economică fiind o componentă importantă a culturii generale, cât şi unele calităţi native sau dobândite în proporţii diferite, cum ar fi spiritul antreprenorial, un echilibru între prudenţă şi risc sau capacitatea de predicţie.Ce rol joacă statul în economie?- Pentru a oferi un răspuns referitor la când era mai bine în societatea românească se impune să stabilim repere clare care să nuanţeze corect principiile egalităţii, libertăţii şi eticii. În opinia mea, atât libertatea, cât şi egalitatea versus inegalitatea trebuie să se subordoneze principiului eticii. Experienţa istorică a de­mons­trat că societatea care oferă şanse reale oamenilor de a-şi asigura propria bunăstare este cea organizată pe princi­piile eco­nomiei de piaţă. Numai că, din păcate, în această peri­oa­dă de tranziţie tot mai mulţi dintre actorii economici au con­fun­dat liber­tatea cu libertinajul. Un fundament esenţial al eco­no­miei de piaţă constă în faptul că pe piaţă acţionează legea cererii şi a ofertei, preţul de echilibru formându-se, în mod liber, la inter­sec­ţia celor două curbe (ofertă şi cerere). Într-o economie normală de piaţă statul ar trebui doar să vegheze la respectarea regulilor majore privind mecanismele economice. În prezent, statul se caracterizează printr-un intervenţionism masiv în diverse sectoare economice. Considerăm că un diri­jism moderat ar fi de dorit, dar manifestat pe fondul unei coor­do­nări excelente între politicile macroeconomice. Statul tre­bu­ie să furnizeze un cadru corect şi propice dezvoltării activităţii economice, intervenţio­nis­mul în piaţă fiind limitat. Astfel, dacă atât forţele pieţei, cât şi instituţiile statutului şi-ar asuma corect rolurile şi ar acţiona con­form principiului complementarităţii, atunci premisele asumării şi respectării regulilor ar fi asigurate – formarea preţurilor fiind doar un aspect.Cum se formează preţurile? De ce cresc mereu în ţara noastră?- Preţurile sensibilizează pe toată lumea, într-adevăr, afec­tând o multitudine de interese, numai că mecanismul de for­ma­re a lor nu trebuie să eludeze legile economice. În cazul acesta se manifestă un efect de cartel: preţurile de ofertă se ali­niază la un anumit nivel. Preţurile reflectă modul de manifes­tare a unui con­text economic dat, raporturile dintre piaţă şi instituţiile statului, un anumit mediu concurenţial. În ceea ce priveşte România, creşterea preţurilor este determinată de distorsiunile profunde ale sistemului economic, fiind vorba de-o pervertire a regulilor de formare a preţurilor prin concen­tra­rea resurselor în mâinile unui număr redus de agenţi economici. Creşterile de preţuri în 2011 sunt foarte posibile. Se mizează pe faptul că sunt bunuri care fac parte din coşul zilnic (de exemplu produsele agroalimentare) şi oamenii nu pot renunţa la ele, deşi se poate manifesta un efect de substituire (un bun de calitate mai ridicată este înlocuit cu un bun similar, dar de calitate mai scăzută).Cât de mare este profitul producătorului? Dar al distribuitorului final?- Într-o economie de piaţă, rata normală a profitului ar trebui să se situeze în jurul a 10%; dând deoparte TVA-ul şi apoi din cos­tul de producţie cheltuielile indirecte, probabil cheltuielile di­rec­te (inclusiv cele cu materii prime, salariile personalului direct productiv) rămân undeva în jur de 30-40% sau chiar 60%; nu există o sumă fixă (stabilă) în formarea preţului final de vânzare decât pentru TVA şi pentru alte impozite, restul elementelor din pre­ţul final de vânzare sunt variabile. Aceasta în cazul pro­ducă­to­rului. În cazul comercianţilor/agenţilor economici situaţi pe lan­ţul de distribuţie situaţia este alta deoarece practicarea unor cote ridicate de adaos comercial conduce la o creştere artificială a preţurilor.Ce este mai bine pentru noi şi pentru economia naţională: să economisim sau să cheltuim pentru consum?- Relaţia dintre consum, economii şi investiţii a fost studiată de către economistul englez, care a observat că dinamica eco­no­mică este guvernată de motivaţiile psihologice ale oamenilor. Prin urmare, piaţa este reflectată de comportamentul economic al fiecăruia dintre noi. Oamenii au psihologii diferite dar, de la o etapă la alta, condiţiile economice impun un anumit trend. Astfel, în anumite momente se impune o încurajare a consumului pen­tru a permite o reluare a producţiei şi o creşterea a gradului de ocupare al populaţiei, în alte momente o încurajare a investiţiilor pentru a dinamiza economia, iar în altele stimularea spiritului de economisire din raţiuni prudenţiale. Ca urmare a economisirii se formează capitaluri ce pot fi mobilizate în investiţii productive, generând ocuparea forţei de muncă şi răsplătindu-l totodată pe cel care economiseşte cu dobânda aferentă. Consumul, ca şi economisirea, reprezintă o componentă importantă în economia de piaţă. Problema este de nuanţă: ce anume se consumă şi care este proveninţa bunurilor respective.De ce contează în viaţa de zi cu zi cursul leu/euro?- Luarea în considerare a cursului de schimb leu-euro este legată de aderarea noastră la Uniunea Europeană, fapt ce im­pu­ne raportarea monedei proprii la cea europeană. Trebuie să avem un curs de schimb echilibrat Un leu puternic îi favorizează pe importatori – vor plăti mai puţină monedă naţională pentru o cantitate x de marfă; când leul se devalorizează sunt favorizaţi exportatorii deoarece vor încasa mai multă monedă naţională pentru o cantitate de marfă exportată. Astfel, valorizarea reală a leului nu poate genera decât efecte economice pozitive, iar devalorizarea leului reflectă o pierdere de competitivitate pentru economia românească.

Poți comenta aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Uncategorized