Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

30 octombrie 2020

Primul pesedist vâlcean care dă de pământ zdravăn de tot cu Ponta: „Numai lașii fug în asemenea momente! Numai trădătorii fug cu repetiție…”


• este sentința primarului de la Costești după ieșirea fără luptă de la guvernare a fostului lider PSD

Demisia premierului Victor Ponta (foto dreapta) după doar o noapte de proteste pe străzi i-a lăsat într-un offside uriaș pe aleșii locali PSD. Faptul că pasul a fost făcut fără nici o informare și că Armata Roșie a aflat de la televizor că tocmai a fost decapitată a reprezentat o mare lovitură. Dacă majoritatea primarilor social demo­crați de la noi din județ au condam­nat, în tăcere, gestul, primul care-l atacă public pe Ponta este un coleg de generație. Toma Peștereanu (foto stânga) spune răspicat că demisia fostului său șef de partid este o lovitură devastatoare pentru comuna Costești, dar și pentru Vâlcea: „Vreau să vorbesc strict în nume personal. Vă garantez, însă, că sunt foarte mulți primari care l-ar mânca efectiv de viu pe Ponta pentru lașitatea de care a dat dovadă, uitând că n-a ajuns singur acolo și că măcar putea să ne anunțe cu o zi înainte de a pleca, nu să ne lase ca pe niște proști să aflăm de la televizor că ne-am predat fără luptă… Sunt nemulțu­miri uriașe pentru modalitatea de a trata și respecta niște soldați care, campanie după campanie, s-au luat de piept cu toată lumea pentru partid și bărbații din fruntea aces­tuia, că a fost vorba de Geoană sau Ponta… Numai lașii fug în ase­me­nea momente! Numai trădătorii fug cu repetiție…Sunt supărat pe întregul cabinet Ponta!Pentru mine unul, la Costești, faptul că, de peste jumătate de an, așteptam un semn privind situația limitelor Parcului Național Buila Vânturarița este foarte dureros. Din partea unui guvern PSD așteptam o cu totul altă abordare, o poziție mult mai fermă și mai clară în favoarea Vâlcii, nu să ajungem în pixul nu știu căruia funcționăraș de prin Ministerul Mediului care nici nu-și poate imagina ce mult cântărește această decizie aberantă…Dacă așa s-a uitat la noi un guvern prieten, gândiți-vă cum vom fi tratați de un executiv ostil, al PNL-ului!”
Primarul Costeștiului face refe­rire la situaţia de suprapunere a limitelor Parcului Naţional Buila ­ cu perimetrul minier al Societăţii Naţio­nale a Sării SA, pe zona de dez­voltare a Carierei Bistriţa Costeşti, apărută dintr-o eroare a Ministerului Mediului. După cum am mai scris și în alte ediții ale ziarului nostru, suprafaţa de suprapunere nu este pe zona actuală de exploa­tare, ci pe zona de dezvoltare a treptelor superioare ale carierei care urmau să asigure menţinerea capacităţii de producţie pe termen mediu şi lung. În cadrul legislativ actual, re­zol­varea acestei probleme se poate realiza prin iniţierea unei Hotărâri de Guvern prin care urmează să fie modificată limita Parcului Buila Vânturariţa, pentru a scoate în afara ariei naturale pro­tejate o suprafaţă de 29 de hectare, necesară pentru a se putea conti­nua activitatea minieră. Doar că acest pas legislativ a fost refuzat Vâlcii de către Guvernul Ponta.

Fostul deputat Vlădoiu a atras atenția: „Exploatarea zăcământului de calcar în zona Bistriţa este vitală pentru economia judeţului nostru”

Unul dintre cei mai activi susținători ai cauzei costeștene a fost deputatul Aurel Vlădoiu, care, din Parlamentul României, atrăgea atenția: „Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea exploatează calcar în zona Bistriţa (Comuna Costeşti, Vâlcea) în baza unei licenţe apro­bată prin HG 652/2000. Ulterior aprobării perimetrului minier, printr-o altă hotărâre de guvern (HG 2151/2004), în această zonă, s-a instituit o arie protejată, fără a se ţine cont de existenţa activităţii miniere sau să se verifice în teren limitele celor două suprafeţe. Astfel, printr-o eroare, s-a ajuns în situaţia ca 16 hectare din perimetrul minier să se regăsească şi în aria parcului­. Pentru rezolvarea acestei proble­me, în conformitate cu art. 22 din OG 57/2007, s-a propus consti­tuirea unei zone de dezvoltare durabilă pe suprafaţa încadrată atât în Parcul Naţional, cât şi în perimetrul minier. Această soluţie nu afecta scopul urmărit prin declararea ariei prote­jate. Din totalul suprafeţei Parcului Naţional Buila Vânturariţa, de apro­xi­mativ 4.500 ha, doar 29 ha sunt necesare continuării activităţii mi­niere (16 ha pentru exploatare şi 13 ha pentru realizarea căilor de ac­ces). Centrul de Cercetare a Mediu­lui şi Valorificare Durabilă a Resur­se­lor, din cadrul Universităţii din Cra­iova, a întocmit, la solicita­rea SNS Salrom – Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea, o docu­mentaţie profesionistă privind modi­ficarea limitelor Parcului Naţional, aceasta fiind depusă la Ministerul Mediului. Cu toate acestea, Consi­liul Ştiinţific al Parcului Naţional a dat un aviz negativ, nefiind accep­tată nici o variantă propusă de EM Râmnicu Vâlcea pentru rezolvarea situaţiei. Cinci luni mai târziu, Con­siliul Ştiin­ţific şi-a dat acordul ca cele 16 ha suprapuse să fie incluse în zona de dezvoltare durabilă a par­cului, însă a respins din nou ideea renunţării şi la cele 13 ha, necesare amenajării dru­­murilor pentru transportul calca­rului către platforma chimică de la Râmnicu Vâlcea. În cazul în care, în conti­nuare, exploatarea s-ar face doar în zona nesuprapusă cu aria protejată, resursele de calcar ar fi asigurate timp de maxim 14 ani. Dar acest mod de exploatare nu este posibil din punct de vedere tehnic, întrucât nu se pot executa lucrările de deschidere absolut ne­ce­sare extragerii rezervelor de cal­car. Drept urmare, pentru ca acti­vi­ta­tea minieră să se poată desfăşura în condiţii optime, EM Râmnicu Vâl­cea are nevoie şi de cele 13 ha. Exploatarea zăcământului de calcar în zona Bistriţa este vitală pentru economia judeţului nostru, de această activitate depinzând în mod direct două dintre cele mai impor­tante companii vâlcene: Oltchim şi Uzinele Sodice Govora. Afectate pot fi, însă, şi alte societăţi comer­ciale mari, cu sute sau chiar mii de angajaţi. Tocmai pentru că au fost gândite să funcţioneze îm­preună, aceste societăţi sunt construite în apropierea zonei în care se regă­sesc resursele materiale de care au nevoie în procesul de producţie. Depăşirea impasului în care s-a ajuns se poate rezolva prin inclu­de­rea în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Naţional a suprafeţei de 13 ha necesare pentru realizarea drumurilor de acces, la care să se adauge și cele 16 ha incluse din greşeală în aria protejată”.

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Actualitate