Mănăstirea Hurezi își reprimește ctitorul

Arhiepiscopia Râmnicului anun­ță că, în zilele de 11-12 octombrie 2014, Mănăstirea Hurezi va îmbră­ca haina de sărbătoare. Pictura bi­se­ricii mari va fi resfințită și, după 300 de ani de la nașterea întru veș­ni­cie, prin moartea sa martirică, Sfân­tul Voievod Cons­tan­tin Brânco­veanu se va întoarce în lavra sa mult-iubită din Hurezi. Cu binecu­vân­tarea Preafericitului Părinte Da­niel, Patriarhul Bise­ricii Ortodoxe Române, o parte din cinstitele Moaște ale Sfântului Constantin Brân­co­veanu vor fi dăruite Mănăs­tirii Hurezi și așe­zate, spre închi­nare, în biserica mare. Sâm­bătă, 11 octombrie, la ora 12.00, cinstitele Moaș­te ale Sfântului Voievod Cons­tantin Brâncoveanu vor fi întâm­pi­nate la intrarea în Mănăstirea Hurezi. Apoi, de la ora 17.00, va fi să­vârșită slujba de Priveghere, în bise­rica mare a Mănăstirii Hurezi. Du­mi­nică, 12 octom­brie, începând cu ora 9.00, va fi săvâr­șită Slujba de resfințire a picturii bisericii celei mari și Sfânta Liturghie. Soborul numeros de ierarhi va fi condus de Preafericitul Părinte Daniel, Patri­arhul Bisericii Ortodoxe Române. După slujbă, vor lua cuvântul Prea­fe­ricitul Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitro­politul Olteniei, și Înaltpreasfin­­țitul Părinte Varsanufie, Arhiepis­co­pul Râmnicului. În încheiere, vor fi dăruite mai multe distincții. Moaş­te­le Sfântului Constantin Brânco­vea­nu au fost scoase din mormânt şi cercetate de o echipă de spe­cialişti de la Muzeul Municipiului Bucureşti în perioada 12-15 mai. Din partea Patriarhiei Ro­mâne, a participat o comisie condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, la acea vreme Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. După o rânduială specială, sfintele moaşte au fost aşezate într-o raclă nouă. O prezen­tare preliminară a cer­cetărilor arheologice a fost făcută la 16 mai, de către membrii echipei de cercetare şi ai comisiei Patriarhiei Române, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Şuţu, sediul Muzeului Municipiului Bu­cu­­reşti. În urma cercetării arheologice a zonei mormântului Sfântului Mar­tir Constantin Brâncoveanu din Bise­rica „Sfântul Gheor­ghe“-Nou din Bucureşti, echipa desemnată de către Muzeul Municipiului Bucu­reşti, formată din dr. Gheorghe Mă­nucu-Adameş­teanu, arheolog ex­pert şi responsabilul şan­tierului arheologic, dr. Raluca-Iuliana Po­pes­cu, arheolog specia­list, şi Ingrid Poll, expert arheometrie, a des­coperit pe 13 mai, trei sicrie, de­puse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcaşului de cult. „Într-unul dintre aceste sicri­e au fost identificate osemintele Domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu (1688-1714), depuse în cripta de nord a mormântului, încă din anul 1720, de către Marica Brânco­vea­nu. În cripta alăturată, au fost des­coperite ose­min­tele Domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716-1719), care au fost identificate pe baza unor iniţiale metalice (I.M.), însoţite de o coroană, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului dom­nitorului Ioan Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conţinea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavro­cor­dat, în data de 22 mai 1934, prin care declara că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său, domni­torul Ioan Mavrocordat. În sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu, s-au găsit un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce. Alături de aceste sicrie, în cripte, se aflau mai multe ose­minte depuse succesiv în decur­sul secolelor XVIII-XIX“, se arată în comunicatul Muzeului Municipiului Bucureşti şi al Patriarhiei Române. „Este a treia oară în ultimul secol când a fost deschis acest mormânt. Nu erau foarte multe emoţii, să spu­nem, academice, dar spiritual vor­bind a fost un moment cu totul deo­sebit, unic în viaţă. În momentul în care antropologii ne-au dat expli­ca­ţiile, am văzut în faţa ochilor, efectiv, momentele menţionate în cronici, în care Sfântul Constantin Brânco­vea­nu, cel din urmă din familia Brânco­veanu, cu capul pe butuc a fost exe­cutat, i-a fost tăiat capul, iar ose­min­tele rămase arată cum partea de jos a feţei a fost tăiată. Gaura din craniu era de fapt capătul prin care a ieşit suliţa din cap, după ce a fost decapitat, pentru a se putea purta capul Sfântului Constantin prin ce­ta­tea Constantinopolului şi pentru a se prezenta această oribilă crimă pe care au făcut-o. Paginile de is­torie şi de sfinţenie s-au desfăşurat în faţa ochilor noştri într-un mod foarte viu. După deschiderea mor­mân­tului şi reidentificarea Sfântului Constantin Brânco­veanu, a avut loc rânduiala bisericească a punerii în racla, special pregătită în Atelierele Patriarhiei, a cinstitelor moaşte iden­tificate în respectiva criptă, po­trivit poziţiei anatomice. Această rân­duială a avut loc în Biserica «Sfântul Gheorghe»-Nou”, a preci­zat pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administra­tiv patriarhal, mem­bru al comisiei Patriarhiei Române pentru dezvelirea mormântului Sfân­tului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi al lui Ioan Vodă Mavrocordat.