Du-te la...

Intonarea Imnului Național de Ziua Râmnicului

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

25 august 2019

Însemnări de scriitor: O iubire frățească: Horezu & Clervaux


Advertisements

Moto:
„Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, aşa cum v-am iubit Eu.” (Ioan 15:12)

2019, iunie 7 și 8. Două zile înfrățite sub soarele iubirii. Ne aflăm în Horezu, Orașul-patriarh al ceramicii românești – „cuib de rândunică la poale de Carpați”, numit așa, într-un reportaj de acum o jumătate de secol, când am pășit întâia dată, pe ulița olarilor, să scriu despre celebra familie a Vicșorenilor. Între timp, Victor și Eufrosina s-au stins, dar geniul moștenirii lor artistice a intrat în memoria universală.
Am fost invitat, de această dată, să asist la o strălucită lecție de iubire frățească, o frumoasă lecție a amabilității, față în față cu modalitățile în care trebuie să dezvoltăm tot mai mult asemănările iubirii de adevăr și de Dumnezeu.
Horezu & Clervaux – două orașe, unul din România, celălalt din Marele Ducat de Luxemburg, stau la aceeași masă, în Palatul domnesc – inspirată alegere – din Mănăstirea Hurezi, prima și cea mai importantă ctitorie a Marelui voievod Constantin Brâncoveanu, pomenit în calendarul ortodox și la Sfintele slujbe ca Sfânt Martir al Bisericii noastre strămoșești.
Primarii celor două orașe, Nicolae Sărdărescu și Emile Eicher, pecetluiesc iubirea frățească prin semnarea unui Acord de înfrățire/Un accord de jumelage. Deși aflate la o distanță rutieră apreciabilă, de circa 1850 kilometri, cele două localități, datorită unor oameni minunați cu suflete mai și iubitori de Neam, diplomați de carieră, E.S. Lazăr Comănescu, fost ambasador și ministru de Externe al României – și E.S. Lilian Zamfiroiu, Ambasador extraordinar și plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg, au reușit să se cunoască, să se înfrățească, să devină partenere, interesele lor fiind reciproce, se coordonează. O lecţie a frăției legată prin reguli de aur, care ar trebui recomandată în mod special tuturor celor care sunt bogați sau mai puțin bogați, o lecţie a amabilităţii faţă de cetățeanul de pretutindeni.
În alocuțiunile personalităților prezente la semnarea Actului de înfrățire, unul și același numitor comun: putem fi siguri că toate acțiunile de interes comun, toate dovezile de spirit al iubirii şi amabilităţii vor fi plăcute și durabile; şi nu numai atât, dar ori de câte ori vom pune în aplicare astfel de lucruri, le vom adânci şi le vom întări. S-a vorbit despre iubirea dintre două orașe înfrățite și despre iubirea față de oameni. Nu ca despre o iubire din milă, nici numai despre generozitate. Între Horezu și Clervaux s-a statornicit deja mult mai mult, o iubire frăţească între două localități care au speranţe, ambiţii, interese comune.
Să cunoaștem câte ceva despre Clervaux, localitate luxemburgheză înfrățită cu Horezu. Clervaux sau Clerf este o comună (ca și în Franța, denumirea comună este identică orașului) din districtul Diekirch, cantonul cu același nume. Comuna se întinde pe suprafața de 2549 hectare, având peste 2.025 de locuitori. În regiunea comunei se află o serie de atracții turistice, printre care se numără câteva cetăți și castele medievale. Orașul Clervaux te seduce cu flerul său sălbatic și romantic. Așezat pe valea râului Clerve, orașul este punctat de o măreție de peisaje împădurite, fermecătoare. De-a lungul anilor din urmă, s-a născut orașul nou Clervaux, care a devenit un puternic centru economic și cultural în nordul Luxemburgului. Orașul vechi a rămas popular pentru turiști nu numai prin cetăți și castelul Clervaux, ci și printr-o Abație, Capela Sf. Lorette, biserica decanală, prin Monumentul Războiului Țărănesc și, bineînțeles, celebrele locuri de poveste, care îi asigură pe turiști să se întoarcă în fiecare an.
Am rămas dator cu o informație. Din delegația orașului Clervaux, prezentă în Horezu, la semnarea Actului de înfrățire, alături de primarul Emile Eicher, s-au aflat Georges Michels, consilier comunal principal, Romain Braquet, consilier comunal principal, Theo Blasen, consilier comunal, Odile Simon, directoarea Casei de Cultură „CUBE521”, din localitatea Marnach, comuna Clervaux.
Capitala ceramicii românești s-a dovedit și de această dată o gazdă ospitalieră, un oraș mândru cu oameni demni, hotărâți să mențină relații cât se poate de strânse și de statornice cu diferite comunități din vestul Europei. Dacă în urmă cu ceva ani urbea de sub Buila se înfrățea cu orașul francez La Destrousse, iată că acum a reușit să statornicească relații de prietenie cu o comună din Marele Ducat de Luxemburg. O nouă și mare șansă a Primăriei orașului, în frunte cu un edil de mare ispravă, de a propune locuitorilor săi obiective cheie, comprehensibile, antrenând adeziunea tuturor straturilor populației.

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Actualitate