În maxim trei luni de zile CJ vrea o nouă strategie pentru Muzeul Satului
• președintele Păsat a cerut întocmirea documentului până la terminarea acestui an, iar vicele Persu a solicitat asumarea lui de către legislativ
După cum vă anunțam și în edițiile noastre anteriore, Filialele locale ale Uniunii Arhitecţilor şi Uniunii Artiştilor Plastici au lansat, recent, o platformă intitulată „Muzeul Satului Vâlcean – o nouă viziune de dezvoltare” efort al unui grup de tineri arhitecţi care ilustrează starea actuală a muzeului de la Bujoreni şi aduce un diagnostic pentru dezvoltarea acestui obiectiv reprezentativ pentru Oltenia. Iniţiatorii platformei caută să coaguleze un set de posibile măsuri care să repună pe harta românească obiectivele de reală valoare identitară ale patrimoniului mobil şi imobil adunate în ultima jumătate de veac la Bujoreni. După mai multe zile petrecute la Muzeul Satului, tinerii arhitecţi au ajuns la concluzia că problemele vin din: „Lipsa proiectelor finanţate din fonduri naţionale sau europene, a activităţii complementare celei de vizitare, prezenţa scăzută în mass-media locale şi naţionale, dar şi resursa umană”. Între soluţiile propuse în document amintim crearea unei identităţi clare şi a unui brand prin integrarea în circuitul turistic, crearea unui program de evenimente, în colaborare cu alte muzee din ţară şi din străinătate şi cu alte entităţi printr-un calendar creativ de evenimente care să ilustreze diferite elemente, spaţii, activităţi din lumea satului (ocupaţii tradiţionale, obiceiuri şi sărbători, patrimoniu mobil, imobil şi imaterial din zona vâlceană, crearea de parteneriate cu companii private) implicarea comunităţii locale şi a voluntarilor. În plus, la capitolul dezvoltarea resurselor umane, iniţiatorii amintesc de completarea organigramei cu specialişti pentru conservarea şi valorificarea patrimoniului, un departament de management al proiectelor şi un manager cultural, departament de comunicare şi relaţii internaţionale, dar şi cursuri de perfecţionare pentru personal. „Muzeul Satului Vâlcean – o nouă viziune de dezvoltare” propune şi câteva exemple de evenimente sezoniere. Plecând din martie cu „Festivalul obiceiurilor vâlcene”, cu ansambluri şi expozanţi care să celebreze cultura rurală din regiune, ajungând la „Muzeul viu” – program prin care să poată fi observate activităţile casnice din gospodăriile ţărăneşti de altădată, panouri de informare şi ghiduri audio care să prezinte snoave, anecdote din viaţa cotidiană a satului vâlcean, continuând cu „Festivalul vâlcean”, o săptămână de vară dedicată expoziţiilor, recitalurilor şi evenimentelor care să evidenţieze influenţele culturii săteşti tradiţionale în formele contemporane de manifestare culturală şi ajungând, în cele din urmă, la „Festivalul recoltei grădinii”, un târg de produse tradiţionale, workshopuri cu copii în grădinile gospodăriilor şi o masă de sezon servită la hanul sătesc tuturor vizitatorilor.
În baza interesului suscitat de acest document, miercuri, la Consiliul Județean s-a desfășurat o dezbatere publică unde inițiatorii proiectului și conducerea Muzeului s-au aflat față în față. În aproximativ două ore, grupul condus de către Gheorghe Dican a vorbit preț de 90 de minute în vreme ce tandemul Tulugea-Dumitrescu, adică managerul Muzeului și șeful secției de la Bujoreni, abia dacă au apucat un sfert de oră! Confruntată cu o ploaie de acuzații, idei, soluții și propuneri mai mult sau puțin realiste, dar deloc dezinteresate, echipa de la Muzeu s-a apărat cu mare greutate fiind copleșită de agresivitatea și, mai ales, de tonul contestatarilor. Arhitecții și artiștii adunați de către Gheorghe Dican și-au concentrat mesajul pe factorul financiar, pe nevoia stringentă (!!!) de a remodela Muzeul de la Bujoreni într-o veritabilă afacere, un fel de parc de distracții pentru finele de săptămână al vâlcenilor și nu numai. Și evident, că-n acest sens, și-au oferit imediat serviciile de specialitate… Ideea transformării muzeului dintr-un consumator într-un producător de fonduri nu avea cum să nu placă vârfului CJ de unde președintele Păsat a impus conducerii Muzeului un termen de maxim trei luni în care să vină cu o nouă abordare privind atragerea de fonduri europene și rentabilizarea instituției.