Du-te la...

Intonarea Imnului Național de Ziua Râmnicului

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

20 septembrie 2019

Exponatul lunii iunie la Muzeul de Istorie: „Daltă cu toc de înmănușare”


Advertisements

Exponatul lunii Iunie este o daltă cu toc de înmănușare, o descoperire întâmplătoare făcută la punctul de vărșare a pârâului Pesceana în râul Olt. Aceasta a fost descoperită cu prilejul achiziționării de pietriș necesar construcției unei locuințe. Cel mai probabil, dalta este o depunere votivă de piese în apropierea apelor
Descriere: Lungimea = 10 cm; Lățime tăiș = 1,7 cm; Diametru gaură înmănușare = 1,7 x 1,6 cm. În partea superioară prezintă 3 nervuri, spațiul dintre ele fiind decorat cu motive triunghiulare care se suprapun, cu marginea tubului puțin îngroșată. Corpul are secțiunea ovală iar lama are secțiunea rectangulară care se îngustează puțin spre vârf.
În literatura noastră de specialitate au fost vehiculate mai multe denumiri pentru exemplarul aflat în discuție, denumiri ca: daltă cu tub ; daltă cu gaură de înmănușare ; daltă cu toc ; daltă cu toc de înmănușare ; daltă-celt .
Din punct de vedere al evoluției, dălțile cu toc de înmănușare își fac apariția în perioada Bronzului Mijlociu și continuă până în perioada timpurie a Hallstatului, respectiv Ha B1 . Acest tip de piesă a fost subiectul unui amplu studiu publicat de cercetătorul Gabriel Bălan în anul 2009. Astfel, la acel moment, în zona României erau catalogate 67 de puncte cu astfel de piese .
Tipologic, dălților cu toc de înmănușare din România le-a fost stabilită o împărțire în patru mari categorii (I-IV), fiecare cu subtipuri . Din punct de vedere al încadrării tipologice, piesa noastră intră în prima categorie tipologică și în primul subtip: I.a .
Cronologic, dălțile cu toc de înmănușare cu lamă dreaptă de tip I.a au ca evoluție perioada cuprinsă între Bronz Târziu I-II – Ha B .
Referitor la funcționalitate considerăm că putea să dețină o dublă utilitate fiind folosită atât ca armă cât și ca unealtă . Piesa este unicat în Oltenia și ne ajută și să stabilim anumite trasee și rute comerciale, centrul de difuziune a acestor produse finite fiind Transilvania .
Informații oferite de către muzeograful Dan Moroianu.

Etichete: , ,

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Actualitate