Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

22 octombrie 2020

Ceramică de peste 4.500 de ani, descoperită la Perişani


Biserica de lemn cu hramul “Sf. Parascheva” şi „Sf. Gheorghe” din satul Mlăceni – comuna Perişani se află situată pe versantul sud-vestic al muntelui Făgăraş. În imediata sa apropiere, curge pârâul Valea Do­su­lui care izvorăşte de sub masivul munţilor fiind afluent al pârâului Băiaşu. Accesul către biserică se face pe DJ 703M (valea râului Bă­iaşu) până la intersecţia cu DN7D, apoi DN7D spre vest până la sediul primăriei Racoviţa de unde se merge pe DC6 până în satul Mlă­ceni. Conform datelor istorice, bise­rica a fost ridicată undeva în preaj­ma anului 1840 de către enoriaşii satului. Se pare că înaintea acestei biserici de lemn ar mai fi existat o altă biserică pe acelaşi ampla­sa­ment. În sprijinul acestei afirmaţii ne parvin următoarele elemente: cru­cea de piatră cu hramul „Sfânta Pa­ras­cheva”, datată la 26 septembrie 1731 ridicată în perioada domnito­ru­lui Nicolae Mavrocordat de către Do­bra, Stroe, Ion Stoica şi alţii, din imediata apropiere a lăcaşului de cult;clopotul donat în anul 1780 de un anume Constantin David. Veri­di­citatea celor menţionate mai sus nu poate fi confirmată de pisania bise­ricii, deoarece aceasta cât şi ins­crip­ţiile de pe bârne nu s-au mai păstrat.
Din 7 mai 2015, o echipă a Mu­zeului Judeţean „Aurelian Sacerdo­ţeanu” munceşte la restaurarea bise­ri­cuţei, în cadrul unui proiect european. Refacerea fundaţiei s-a putut realiza numai după o cerce­tare arheologică serioasă. La un me­tru adâncime, echipa con­dusă de către Ion Tuţulescu a dat peste frag­mente de ceramică multi­mi­le­nară care plasează acum Pe­rişa­niul pe harta istorică a Vâlcii şi cu altceva în afară de Bătălia de la Po­sada: „Este vorba de fragmente de ceramică din Epo­ca Bronzului Tim­puriu, adică undeva între 4.500 sau chiar 4.800 de ani, ceea ce face această desco­perire una şi mai spectaculoasă. Aparte­nen­ţa aces­tor fragmente de cera­mică ţine de Civilizaţia Glina. Cel mai plauzibil scenariu este că avem de a face un sălaş sezonier al unor crescători de animale. Pe lângă aces­te fragmen­te de ceramică, şan­tierul de la Mlăceni ne-a mai scos la lumină şi un mormânt de până în Alexandru Ioan Cuza, am determinat acest aspect din cauza adâncime sale scăzute care se putea realiza doar până la reglementările impuse de domnitor privind îngroparea la cel puţin doi metri. Mai mult, la aproximativ doi metri şi jumătate de altar, am descoperit şi zidul de incintă al vechiului cimitir. Nu pot să nu amintesc şi de o monedă de 50 de bani din 1910, de pe vremea Regelui Carol I, de asemenea descoperită împreună cu echipa formată din colegii Claudiu Tulugea, Carol Terteci şi Ovidiu Părăuşanu”, a declarat Ion Tuţulescu.

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Eveniment