Ce surprize ne rezervă vremea în luna ianuarie?
Prin intermediul unui comunicat de presă, reprezentanții Administrației Naționale de Meteorologie au transmis o amplă caracterizare climatică a lunii ianuarie. În rândurile următoare, vă invităm să descoperiți cu ce surprize ne așteaptă vremea în prima lună a lui 2019 și dacă se confirmă sau nu faptul că ianuarie este gerarul anului.
Vremea va fi destul de caldă după data de 8 ianuarie. Însă, un episod de iarnă va lovi aproape toată țara spre mijlocul lunii ianuarie, când se vor înregistra chiar şi minus 15 grade. Anul 2019 debutează, aşadar, cu un val de aer rece, care aduce viscol şi ninsori în mai multe zone din ţară. La munte, va viscoli, iar stratul de zăpadă va depăşi chiar şi un metru.
Ianuarie este luna de iarnă caracterizată, în general, de cele mai scăzute valori minime ale temperaturii ca urmare a persistenţei maselor de aer continental polar ce acoperă în această perioadă jumătatea estică a Europei.
Din datele înregistrate în perioada 1961–2017 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că, în luna ianuarie, valorile temperaturii aerului sunt negative la nivelul întregii țări cu excepția unor suprafețe reduse situate de-a lungul litoralului Mării Negre și în sudul Banatului. În zona intra și extracarpatică, valorile medii ale temperaturii se înscriu între -4 și 0ºC, ușor mai mai ridicate, -2 … 0 ºC, în partea de sud și vest a țării și ceva mai scăzute, cu valori cuprinse între -4 și -2ºC, în Moldova și centrul țării. În zona subcarpatică și carpatică joasă, mediile se înscriu între -6 și -4ºC. În zona carpatică înaltă sau în depresiunile intramontane din estul Transilvaniei temperatura coboară până la -8ºC și, uneori, chiar sub această limită.
Temperatura minimă absolută din ianuarie este şi temperatura minimă absolută din România, aceasta fiind -38,5ºC, înregistrată la Bod (jud. Braşov), în 25 ianuarie 1942. În aceeaşi dată s-au mai înregistrat minime absolute ale lunii ianuarie, astfel: -34,8ºC, la Alexandria, -32,8ºC la Tg. Mureş. La Bucureşti, minima absolută este de -32,2ºC, înregistrată tot în 25 ianuarie 1942, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai înregistrat şi în 14 ianuarie 1985, -38,4ºC , la Miercurea Ciuc, 13 ianuarie 1985, -35,5ºC, la Întorsura Buzăului, dar şi în ianuarie 1963, când s-au produs valori foarte scăzute ale minimelor absolute: Craiova (Balta Verde), -35,5ºC, în 25 ianuarie 1963, Timişoara, -35,3ºC, în 24 ianuarie 1963, Cluj, -34,2ºC, în 23 ianuarie 1963 sau Joseni -38,0ºC, în 18 ianuarie 1963. Anii în care au fost înregistrate cele mai multe minime absolute în România, în luna ianuarie, au fost: 1963, 1985, 1987 şi 1942.
Chiar dacă ianuarie este o lună foarte geroasă, se mai pot înregistra şi temperaturi maxime peste 18-20ºC. Anii în care s-au înregistrat cele mai multe temperaturi maxime absolute ale acestei luni au fost: 1993, 2001, 2002, 2007, 1984, 1988.
Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,2ºC şi a fost înregistrată la Oraviţa, în data de 7 ianuarie 2001. La Bucureşti, maxima absolută este de 18,0ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, în data de 29 ianuarie 2002.
Regimul precipitaţiilor din ianuarie este redus chiar dacă nebulozitatea este accentuată în această lună şi zile în şir cerul se menţine acoperit. Pe ansamblu, cantitățile medii lunare sunt mai ridicate în jumătatea vestică a țării față de cea estică. Cele mai mici cantități, cuprinse între 21 și 30 l/metru pătrat, cad în estul și centrul țării, iar în Delta Dunării ele coboară, la contactul cu marea, la mai puțin de 21 l/metru pătrat. În zona de câmpie și de dealuri din vestul țării, ca și în mare parte din Câmpia Română, suma lunară a precipitațiilor este, în general, de 40 l/metru pătrat. Cele mai mari cantități de precipitații, de peste 50 l/metru pătrat sunt specifice Carpaților Occidentali și nordului Carpaților Orientali, unde izolat pot trece de 75 l/metru pătrat.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din ianuarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 395,4 l/metru pătrat, la Vlădeasa 1.800, în anul 1976. La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 132,3 l/ metru pătrat, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în anul 1966. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 126,0 l/ metru pătrat (Vf. Ţarcu, 2 ianuarie 1966).
La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de 58,5 l/ metru pătrat, înregistrată în 10 ianuarie 1943, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.
• Material întocmit de Dr. Roxana Bojariu, Mădălina Moise, Dr. Alexandru Dumitrescu, Traian Breza şi Andrei Niță (Secţia de Climatologie a ANM)