Ce modificări sensibile vrea PNL la Statutul aleșilor locali?


Deputații liberali au depus la Parlament un proiect de lege care prevede că viceprimarii, președinții sau vicepre­ședinții de consilii jude­țe­ne care sunt propuși pen­tru schimbare pot par­ticipa la vot în ședin­țele în care se decide dacă își păstrează fun­cți­ile sau nu: „Consi­lierul local care candi­dea­ză la funcția de vice­primar, precum și vice­pri­marul în funcție a cărui schimbare se pro­pune pot lua parte la votul Consiliului Local prin care este ales, res­pec­tiv schimbat din fun­cție. Consilierul jude­țean care candidează la fun­cția de președinte sau vicepreședinte, precum și președintele sau vicepreședintele în funcție a cărui schimbare se pro­pune pot lua parte la votul Consiliului Județean prin care este ales, respectiv schimbat din funcție”, se arată în proiectul de lege depus la Camera Deputaților și care modifică Statutul aleșilor locali.
În expunerea de motive, inițiatorii arată că, potrivit legilor în vigoare, se poate considera că un consilier local, respectiv consilierul județean, care participă la votul pentru alegerea/schimbarea sa din funcția de viceprimar sau președinte/vicepreședinte al consiliului județean se află într-o situație de incompatibilitate: „Trebuie precizat că rațiunea pentru care legiuitorul a înscris interdicția pentru consilier de a participa la dezbaterea și adoptarea acelor hotărâri care au ca obiect probleme ce reprezintă un interes material (patrimonial) pentru el ori pentru soțul, soția sa, afinii sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv este aceea de a se asigura eliminarea subiectivismului și a interesului particular ori de grup în adoptarea hotărârilor Consiliului Local. Prevederile referitoare la conflictul de interese din Statutul aleșilor locali fac referire la interesul personal, fără a se preciza caracterul patrimonial al acestuia”, se mai spune în expunerea de motive.
În același document, se precizează că primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene sunt aleși și nu numiți, de aceea interdicția de a participa la vot ar însemna practic „o limitare a drepturilor lor electorale” în absența unei hotărâri judecătorești, ceea ce presupune încălcarea drepturilor constituționale, iar printr-o asemenea interdicție „se poate modifica o majoritate politică, încălcându-se rezultatul votului exprimat de cetățeni”. Proiectul de lege a fost inițiat de 69 de deputați liberali și se află în dezbatere publică la Camera Deputaților până pe 11 mai.