Du-te la...

Intonarea Imnului Național de Ziua Râmnicului

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

20 septembrie 2019

Ce fonduri în agricultură vizează vâlcenii?


Advertisements

• Alina Mirela Păunoiu, director OJFIR Vâlcea face publice liniile de finanțare agricolă cu cea mai mare căutare în Vâlcea

Statistic, clasamentul preferințelor de finanțare este dominat de Submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici ( 435 contracte de finanțare încheiate) și Submăsura 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală ( 146 contracte de finanțare încheiate).
Prima are drept scop sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. Beneficiarii sunt fermierii, care dețin în proprietate sau folosință o exploatație agricolă încadrată în categoria de fermă mică ( Dimensiunea unei ferme mici este cuprinsă între 4.000 – 11.999 SO – valoarea producției standard) iar sprijinul nerambursabil de 5.000 euro se acordă în două tranșe astfel: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare; 25% din cuantumul sprijinului în maximum 3 ani de la primirea deciziei de finanțare, pe o perioadă de 3/ 5* ani (*perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol)
A doua preferință a vâlcenilor, Submăsura 19.2 are ca scop stimularea inovării, consolidarea identității locale și a profilului local, îmbunătățirea calității vieții și a atractivității zonei locale, soluționarea problemelor demografice, crearea și păstrarea locurilor de muncă în zonele LEADER, îmbunătățirea egalității de șanse pentru tineri, femei, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități și membrii minorităților, creșterea competitivității la nivel local, conservarea resurselor și protecția mediului natural. Beneficiarii sunt entități juridice private/publice, stabilite prin fișa măsurii din Strategia de Dezvoltare Locală, cu respectarea prevederilor din Regulamentului Uniunii Europene 1305/ 2013; În cazul în care în Strategia de Dezvoltare Locală s-a identificat oportunitatea dezvoltării unor operațiuni de interes public pentru comunitate și teritoriul respectiv, pentru care niciun alt solicitant nu-și manifestă interesul, GAL poate fi beneficiar cu condiția aplicării măsurilor de evitare a conflictului de interese;
Sprijinul nerambursabil este de până la 100% dar nu mai mult de 200.000 Euro/ proiect. Pentru operațiunile specifice FEADR, GAL va stabili intensitatea sprijinului în limita maxima prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1305/ 2013.
Intensitatea sprijinului pentru operațiunile care ies din sfera Regulamentului va fi stabilită de GAL-uri astfel: pentru operațiunile generatoare de venit: maximum 90%; pentru operațiunile NEgeneratoare de venit: maximum 100%;

Situația completă

Prin bunăvoința directoarei OJFIR Vâlcea, putem avea o imagine completă asupra fondurilor atrase de Vâlcea prin PNDR: Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole ( Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-4 CF, 2016-5 CF, 2017-3 CF, 2018-3 CF, 2019-2 CF – șapte contracte încheiate); Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole ( Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-4 CF, 2016-5 CF, 2017-3 CF, 2018-3 CF, 2019-2 CF – șapte contracte încheiate); Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-20 CF, 2016-28 CF, 2017-34 CF – 52 contracte încheiate); Submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici (Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-61 CF, 2016-94 CF, 2017-280 CF, 2018-272 CF – 435 contracte încheiate); Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole” (Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-1 CF, 2016-2 CF, 2017-1 CF, 2018-2019 – 6 CF – patru contracte încheiate); Submăsura 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice ( Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-1 CF, 2016-1 CF, 2017-23 CF, 2018-0 CF, 2019 – 4 CF – cinci contracte încheiate); Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale ( Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-17 CF, 2016-43 CF, 2017-64 CF – 30 contracte încheiate); Submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole (Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-6 CF, 2016-20 CF, 2017-15 CF – nouă contracte încheiate); Submăsura 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mica ( Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-10 CF, 2016-6 CF, 2017-13 CF – 14 contracte încheiate); Submăsura 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural ( Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-2 CF, 2016-6 CF, 2017-8 CF – opt contracte încheiate); Submăsura 16.4 și submăsura 16.4a – Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol ( Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2016-1 CF – un singur contract încheiat); Submăsura 19.1 – Sprijin pregătitor ( Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-5 CF – cinci contracte încheiate); Submăsura 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală ( Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2015-2019 – 193 CF – 146 contracte încheiate); Submăsura 19.3 – „PREGĂTIREA ȘI IMPLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR DE COOPERARE ALE GRUPURILOR DE ACȚIUNE LOCALĂ” , COMPONENTA A – ASISTENŢĂ TEHNICĂ (Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2018-1CF – patru contracte încheiate); Submăsura 19.4 – Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare (Cereri Finanțare depuse PNDR 2014-2020: 2016-4 CF – patru contracte încheiate).

Etichete: , ,

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Agricultura