Ambasadorii culturali ai Costeștiului ajung în Cehia


• ansamblul-simbol al comunei edilului Peștereanu va face spectacol la Straznice
Între 22-25 iunie, Orchestra „Rapsodia vâlcea­nă” a Centrului Judeţean pentru Conser­va­rea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea şi Ansamblul folcloric „Floricica” din Costeşti sunt invitații vâlceni la Festivalul Internaţional de Folclor din Straznice, Cehia. Artiștii noștri populari se vor măsura pe scenă în compania unor ansambluri similare din Bulgaria, Slovacia, Croaţia, Turcia, Austria, Anglia şi Ghana.
Istoria ansamblului costeștean debutează în 1983, când la Festivalul Național Cântarea României aducea în prim-plan un nou grup de dansuri în comuna Costești, „Domnițele din Costești”. Inițiativa îi aparține profesoarei Felicia Voineag care, alături de binecunoscuta coregrafă Maria Constantinescu, reușesc să formeze un grup format din 28 de femei, îmbrăcate în costume populare moștenite, costume care au o vechime cuprinsă între 80 și 100 de ani. Sunt costume cusute pentru ziua nunții, costume de mireasă cu o cusătură bogată, bătute cu mărgele și fluturi.
Grupul este încadrat în 2012 în Ansamblul „Floricica” în urma punerii în scenă a unui obicei de nuntă care se mai păstrează încă, la sate, Bărbieritul mirelui. Apar astfel un număr de 8 perechi și o suită de dansuri specifice zonei noastre care cuprinde: Basarabeanca, Brâul, Hora de mână, Învârtita, Ciuleandra și Sârba. Costumul de femeie este alcătuit din ciupag sau cămașă, poale, zăvelci sau șoarțe, țesute în război, pe negru în față și pe roșu, la spate, bete, ciorapi de lână și opinci. Pe cap, specific grupului Domnițele, se poartă comănacul împodobit cu maramă. Atât cămășile, cât și zăvelcile din față sunt bătute cu mărgele și paiete. Zăvelca din față este țesută cu fir negru cu alesătură albă cu motive florale sau geometrice, iar cea din spate este scorțată, țesută cu fir roșu. Să nu uităm că un costum trebuie să aibă motivele florale sau geometrice atât pe cămașă, cât și pe zăvelci.
Costumul de bărbat este alcătuit din cămașă cu poale cu șabac (alesătura cu acul în pânză) sau cusătura (la gât și poale), bete, pantaloni albi, simpli și opinci. Repertoriul grupului este alcătuit dintr-un colaj de secvențe de nuntă (nunta – obicei de trecere).
Băiatul își cunoaște viitoarea mireasă la Hora Satului unde Domnițele (fetele) fac un lanț de dansuri care cuprinde: Hora Domnițelor, Hora ca la Costești, Mințita, Floricica, Lanțul și Sârba.
Urmează obiceiul Bărbieritul mirelui și se încheie cu Hora de mână, hora care are un rol important în cadrul nunții, fiind jucată atât la aducerea tufanului (joi seara), la Bradul miresei (Fedeleș) cât și la Bradul mirelui (sâmbăta seara), la pusul florii de către nașă ginerelui, la aducerea de către mireasă a apei, la plecarea cu Calea Mare, la intrarea miresei în noua casă și la încheierea nunții, când se ia voalul miresei și i se pune basmaua (baticul) semn că a intrat în rândul femeilor măritate.
Premii și participări:
Diplome și premii de-a lungul existenței Festivalului Cântarea României, Premiul special la Festivalurile Brâul de Aur și Fagurele de Aur, Premiul special Maria Constantinescu la Festivalul de folclor Cântecele Oltului, Premiul special la Festivalul Țara Oltului în produse și tradiții, diplomă de onoare de la Consortio CS Potenza – Italia, diplomă de onoare de la Televiziunea Favorit pentru păstrarea patrimoniului folcloric, diplomă la Festivalul Tradițiilor Vâlcene, Diploma de excelență din partea CJCPCT Vâlcea și altele.
Participări în Festivalul Pridvor vâlcean organizat la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” și Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra, în Proiectul Cultural inițiat de Comisia Europeană la Budapesta intitulat „Împreună din 1957”, «Ecouri meseșene» – Zalău, Tg. Mureș, «Pridvor vâlcean» Sibiu și București, Botna-Ialovăț din Republica Moldova, Valea Călugărească, Vânju Mare, Călărași și altele.

Posting....