4 noiembrie 2015; o zi încărcată, dar un succes de excepție! Scriitorul Ioan Barbu și-a prezentat cartea „Regimentul alb” la Institutul „Ramon Llull” din Barcelona


Un prânz binecuvântat în compania părintelui Vasile Băltărețu

12235413_1658719881079953_679397876_o 12218891_1658719304413344_956644911_o 12213911_1658719221080019_426976273_o 12226322_1658721904413084_941453711_nInvitați de părintele Vasile la un prânz prietenesc și fructuos, cu ocazia căruia, Nenea Ioan Barbu trebuia să culeagă informații prețioase legate de istoria zbuciumată a înființării Parohiei Ortodoxe Române în capitala acestei provincii catalane, menite să stea la baza proxime-i sale cărți, din ciclul “Lumină Nouă” – “Spania ortodoxă”, miercuri, 4 noiembrie 2015, am dat fugă la Tarragona, împreună cu Andreea Diță, nepoata lui Nenea, care venise special din Castellon – Valencia. Ca în toate metropolele lumii, circulația cu mașina este cam complicată, așa că am decis să parcam și să continuăm drumul pe jos, cu intenția de-a admira peisajul urbanistic modern, marcat din abundență cu nenumărate vestigii romane, de pe vremea când Tarraco era capitala Hispaniei cucerite de Imperiul Roman.
Întâlnirea cu părintele trebuia să aibă loc în portul tarragonez în care ancorează cele mai moderne și mai scumpe iahturi particulare din lume. Ne-am dat seama, însă, că trebuia să mergem câțiva buni kilometri, ceea ce pentru nenea era prea mult… Dumnezeu ne-a scos-o în cale pe buna mea prietena Elena Ștefania, membră a corului de la Strana bisericii, care locuiește și lucrează în Tarragona de câțiva ani buni, prin urmare o bună cunoscătoare a străzilor și locurilor. Ne-am întors împreună în parcare și am continuat drumul cu mașina, spre bucuria lui Nenea, care deja obosise. Am ajuns la locul întâlnirii cu mult înaintea orei stabilite, așa că am profitat să vizitam portul și să culegem imagini memorabile, ținând cont că la bazele acestuia stau vestigiile celui mai vechi port din Catalunia…
A venit și părintele Vasile, chiar la timp. Am intrat cu toții la masă, părintele a binecuvântat mâncărurile și… am început să ne ospătăm. După masă, a urmat o discuție foarte interesantă între protagoniștii întâlnirii, Nenea sorbind cuvânt cu cuvânt povestea înființării Parohiei Ortodoxe din Tarragona, al cărei erou-diplomat a fost și va rămâne creștinul paroh Vasile Băltărețu, plecat special pentru aceasta, din Constanța, de pe litoralul Mării Negre, ajungând în Tarragona, pe litoralul Mediteranei…
Timpul a trecut vertiginos. La ora 19, trebuia să fim în Barcelona pentru cea de-a treia prezentare de carte, așa că ne-am luat rămas bun de la părintele Vasile și ne-am întors în Torredembarra, de unde trebuia s-o culegem pe Monica Claver, ghidul nostru până la Institutul “Ramon Llull”.

Un act cultural de lux într-o aulă exuberantă

La porțile Institutului “Ramon Lull”, una dintre clădirile monumentale ale arhitecturii vechi din Barcelona, care nu scapă aparatelor de fotografiat ale milioanelor de turiști din toată lumea ce vizitează anual capitala Cataluniei, și ale cărei aule sunt destinate exclusiv actelor și conferințelor culturale și artistice de prestigiu național și internațional, am ajuns un pic mai târziu. Asta nu a scăzut bucuria cu care, personalități de marcă ale culturii barceloneze și catalane, l-au primit pe scriitorul Ioan Barbu. Joan Panisello Chavarria ajunsese cu mult timp înainte și, ca un mare amfitrion al întâlnirii, ne-a făcut prezentările: marele scriitor Jesus Avila Granados, autor a peste 100 de cărți, bun cunoscător al biografiei reputatului artist ceramist catalan, semnatarul monumentalei cărți biografice “Joan Panisello – obra 1975 – 2006”;
Claudi de Jose, președintele Asociației Ceramiștilor din Catalunia, director al Institutului “Ramon Llull”, însoțit de secretara Asociației, doamna Merce Nadal; Florin Gaiseanu, președintele Asociației Românilor din Catalunia, îndrăgit prieten al Cataluniei culturale și al protagoniștilor acesteia; reputata ziaristă Laura Duran; Daniel Arasa, jurnalist, scriitor și profesor universitar; Jordi Panisello Vicens, profesor al prestigiosului Institut barcelonez “Salesians Horta”, care, de-a lungul timpului a dat țării și lumii nenumărate talente ale literaturii și artei; cameramanul și jurnalistul Daniel Gutierrez, de la Canalul de Televiziune “Tierras del Ebro” și mulți alții, care s-au bucurat să strângă, cu aleasă prețuire, mâna scriitorului român Ioan Barbu.
Înainte de începerea actului cultural de prezentare a cărții “El regimiento blanco”, autorul a fost invitat la o întrevedere televizată de către Daniel Gutierrez, unde a vorbit despre relațiile culturale și prietenești cu artistul ceramist catalan de reputație internațională, Joan Panisello și despre colaborarea lor la prima sa carte tradusă în spaniolă.
Deschiderea evenimentului literar – artistic a fost făcută de scriitorul Jesus Avila Granados, care l-a prezentat pe Nenea Ioan Barbu ca pe o valoare a literaturii mondiale, ambasador al literaturii române în Spania și în lume.” Aplauzele îndelungi care au urmat le-au fost dedicate în egala măsura celor doi protagoniști ai serii, pentru că Jesus Avila Granados nu putea să nu vorbească și despre incomensurabilă valoare artistică a ceramistului Joan Panisello Chavarria, care “dublează valoarea literară a cărții mele” – cum spusese, în cuvântul său Ioan Barbu.
Într-o emoționantă atmosferă, în calitatea sa de Președinte onorific al ziarului “CURIERUL DE VÂLCEA”, primul cotidian liber și independent din România, Ioana Barbu i-a oferit “fratelui său de litere, Jesus Avila Granados, “DIPLOMĂ DE FIDELITATE”, înființată cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la nașterea acestui cotidian vâlcean. De asemenea l-a invitat, oficial, să participe la “Zilele Râmnicului, precizându-i că se va simți ca în familie alături de ceilalți reprezentanți ai condeiului din țară, din Europa și din lume…
Au urmat autografele, donația unor cărți pentru biblioteca Institutului “Ramon Llull”, schimburi de cărți între Nenea și scriitorii și criticii literari prezenți și pătimașe discuții particulare, prietenești.
Actul cultural din sala de conferințe a Institutului “Ramon Llull” fusese prevăzut să dureze o oră… Însă s-a întins mai mult de două ore. Și încă s-ar fi mai întins vreo jumătate de oră dacă minunatele gazde nu trebuiau să amenajeze sala pentru un alt act cultural de anvergură. Totuși întâlnirea s-a mai prelungit vreo jumătate de oră, în fața porților, unde s-au stabilit detaliile unei proxime întâlniri cu Florin Gaiseanu, la sediul Asociației Românilor din Catalunia, în funcție de programul întâlnirilor cu cititorii care urmau să aibă loc.
Se făcuse târziu, iar până la Torredembarra mai erau de străbătut vreo 80 de kilometri ai întoarcerii “la bază”…, însă, cum în drumul spre parcarea în care ne aștepta mașina Andreei, treceam prin fața “Casei Mila”, opera de căpătâi a marelui Gaudi, Nenea a ținut s-o imortalizeze în câteva fotografii, chiar dacă se înnoptase de-a binelea, punând sub semnul întrebării calitatea acestora…
Am plecat spre casă, profund emoționați de cele petrecute la Institutul “Ramon Llull”, însă mai presionați de emoțiile întâlnirii de a doua zi, de la Tortosa, meleagurile natale ale artistului Joan Panisellio Chavarria…