Mănăstirea Hurezi își reprimește ctitorul
Arhiepiscopia Râmnicului anunță că, în zilele de 11-12 octombrie 2014, Mănăstirea Hurezi va îmbrăca haina de sărbătoare. Pictura bisericii mari va fi resfințită și, după 300 de ani de la nașterea întru veșnicie, prin moartea sa martirică, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu se va întoarce în lavra sa mult-iubită din Hurezi. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, o parte din cinstitele Moaște ale Sfântului Constantin Brâncoveanu vor fi dăruite Mănăstirii Hurezi și așezate, spre închinare, în biserica mare. Sâmbătă, 11 octombrie, la ora 12.00, cinstitele Moaște ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu vor fi întâmpinate la intrarea în Mănăstirea Hurezi. Apoi, de la ora 17.00, va fi săvârșită slujba de Priveghere, în biserica mare a Mănăstirii Hurezi. Duminică, 12 octombrie, începând cu ora 9.00, va fi săvârșită Slujba de resfințire a picturii bisericii celei mari și Sfânta Liturghie. Soborul numeros de ierarhi va fi condus de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. După slujbă, vor lua cuvântul Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, și Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului. În încheiere, vor fi dăruite mai multe distincții. Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost scoase din mormânt şi cercetate de o echipă de specialişti de la Muzeul Municipiului Bucureşti în perioada 12-15 mai. Din partea Patriarhiei Române, a participat o comisie condusă de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, la acea vreme Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. După o rânduială specială, sfintele moaşte au fost aşezate într-o raclă nouă. O prezentare preliminară a cercetărilor arheologice a fost făcută la 16 mai, de către membrii echipei de cercetare şi ai comisiei Patriarhiei Române, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Şuţu, sediul Muzeului Municipiului Bucureşti. În urma cercetării arheologice a zonei mormântului Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu din Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, echipa desemnată de către Muzeul Municipiului Bucureşti, formată din dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, arheolog expert şi responsabilul şantierului arheologic, dr. Raluca-Iuliana Popescu, arheolog specialist, şi Ingrid Poll, expert arheometrie, a descoperit pe 13 mai, trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcaşului de cult. „Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele Domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu (1688-1714), depuse în cripta de nord a mormântului, încă din anul 1720, de către Marica Brâncoveanu. În cripta alăturată, au fost descoperite osemintele Domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1716-1719), care au fost identificate pe baza unor iniţiale metalice (I.M.), însoţite de o coroană, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului domnitorului Ioan Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conţinea un document olograf, semnat de către principele Constantin Edgar Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care declara că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său, domnitorul Ioan Mavrocordat. În sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu, s-au găsit un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce. Alături de aceste sicrie, în cripte, se aflau mai multe oseminte depuse succesiv în decursul secolelor XVIII-XIX“, se arată în comunicatul Muzeului Municipiului Bucureşti şi al Patriarhiei Române. „Este a treia oară în ultimul secol când a fost deschis acest mormânt. Nu erau foarte multe emoţii, să spunem, academice, dar spiritual vorbind a fost un moment cu totul deosebit, unic în viaţă. În momentul în care antropologii ne-au dat explicaţiile, am văzut în faţa ochilor, efectiv, momentele menţionate în cronici, în care Sfântul Constantin Brâncoveanu, cel din urmă din familia Brâncoveanu, cu capul pe butuc a fost executat, i-a fost tăiat capul, iar osemintele rămase arată cum partea de jos a feţei a fost tăiată. Gaura din craniu era de fapt capătul prin care a ieşit suliţa din cap, după ce a fost decapitat, pentru a se putea purta capul Sfântului Constantin prin cetatea Constantinopolului şi pentru a se prezenta această oribilă crimă pe care au făcut-o. Paginile de istorie şi de sfinţenie s-au desfăşurat în faţa ochilor noştri într-un mod foarte viu. După deschiderea mormântului şi reidentificarea Sfântului Constantin Brâncoveanu, a avut loc rânduiala bisericească a punerii în racla, special pregătită în Atelierele Patriarhiei, a cinstitelor moaşte identificate în respectiva criptă, potrivit poziţiei anatomice. Această rânduială a avut loc în Biserica «Sfântul Gheorghe»-Nou”, a precizat pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, membru al comisiei Patriarhiei Române pentru dezvelirea mormântului Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi al lui Ioan Vodă Mavrocordat.