Totul despre Tezaurul Imperial Roman de la Scundu
Nu sunt mulți cei care știu că așezarea păstorită de către social democratul Dumitru Blejan (foto) se numără printre puținele locuri din județul nostru de unde au ieșit la iveală adevărate
comori. În fapt, Tezaurul Imperial Roman de la Pădurețu, scos la lumină în anul 1955, este unul dintre cele mai mari motive de mândrie pentru scundeni. Descoperirea a fost făcută în partea nordică a Dealului Poieni de unde au fost scoși la lumină câteva mii dinari antonieni de argint.
Potrivit profesorului Silviu Istrate Purece, din cele aproximativ 5.000 de monede adăpostite într-un vas ceramic, au fost recuperate 4.942 și repartizate astfel: Nero 2, Galba 2, Otho 3, Vitellius 2, Vespasianus 79, Titus 11, Domitianus 9, Nerva 1, Traianus 11, Hadrianus 30, Sabina 2, Antoninus Pius 83, Faustina I 29, Marcus Aurelius 84, Faustina II 36, Lucius Verus 8, Lucilla 7, Commodus 171, Crispina 9, Pertinax 1, Clodius Albinus 4, Septimius Severus 1.458, Iulia Domna 757, Caracalla 1.426, Plautilla 99, Geta 588, Macrinus 9, Diadumenianus 1, Elagabalus 18, Iulia Maesa 2.
„Din categoria tezaurelor încheiate cu monedă de la Elagabalus, descoperite pe teritoriul Daciei, avem trei tezaure mari provenite din zona Olteniei. Este vorba de tezaurul de la Castranova (judeţul Dolj), de aproximativ 8000 de monede, tezaurul de la Frânceşti (jud. Vâlcea), cu 1365 de monede şi tezaurul de la Pădureţu (judeţul Vâlcea), cu 4942 de monede. Aceste tezaure sunt unele dintre cele mai mari descoperite pe teritoriul Olteniei, toate trei tezaure totalizând un număr impresionant de piese, peste 14.300”, conchide sursa menționată.
În zilele noastre, comoara este împărțită în nu mai puțin de patru loturi monetare în posesia mai multor instituții: Muzeul Național Brukenthal din Sibiu (3.500), Muzeul Județean Argeș (867), Muzeul Județean Vâlcea (531) și Institutul de Arheologie București (44).