Statistica oficială: Coca este campionul parlamentarilor vâlceni în acest mandat!
• Institutul pentru Politici Publice a publicat bilanțul „celui mai ineficient Parlament” de după 1989, iar pesedistul este singurul ales al județului care primește notă de trecere pentru activitatea sa
• PSD l-a picat însă pe Coca pentru următorul mandat
La final de mandat parlamentar, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicității un succint bilanț al principalelor aspecte care au marcat activitatea actualului legislativ în perioada 2012 – 2016.
Cu 119 de inițiative parlamentare din care 23 au devenit legi, Laurențiu Coca (foto stânga) este singurul parlamentar vâlcean menționat pozitiv în bilanțul IPP, apărut la începutul acestei săptămâni. La Senat, locul unu este al lui Octavian Bumbu (UNPR) – 226, din care 30 devenite legi și „argintul” Doinei Federovici (PSD) – 146, din care 36 devenite legi.
Principale concluzii ale bilanțului:
„Problema migrației parlamentarilor de la un grup parlamentar, trecând prin scurte perioade de „independență”, la altul, rămâne o temă nerezolvată de actuala clasă politică. Pentru aleșii locali s-au grăbit să vină cu soluții legislative, pentru ei – nu. În paralel, pentru cei care urmăresc constant activitatea aleșilor, modul în care Parlamentul ține o evidență a acestor informații (între momentul anunțării publice a demisiei din grup și până la cel înregistrat oficial, fiind o serioasă distanță, în timp) este deficitar, pentru corecta înțelegere a fenomenului de către public.
48% dintre actualii parlamentari re-candidează, printre criteriile ce par a fi folosite de către liderii partidelor – cei care au decizia finală privind lista candidaților pentru parlamentarele din 2016 – contând, aparent, mai mult opiniile grupurilor de presiune/interese din societate, decât performanțele individuale din timpul actualului mandat. Aceasta pare a fi explicația pentru absența de pe liste a unor candidați cu privire la care datele statistice obiective arată rezultate concrete în activitatea parlamentară, unele dintre aceste rezultate fiind de notorietate, parte dintre ele sugerând că au deranjat anumite interese.
Pentru o țară ca România, integritatea, inclusiv sursa și, în general, situația veniturilor aleșilor este foarte importantă, uneori chiar mai importantă, pentru opinia publică, decât activitatea în sine.
După numărul de inițiative devenite legi, rezultă o calitate precară a celor inițiate de parlamentari, acest lucru fiind afectat, printre altele, de pregătirea insuficientă a acestor inițiative (atunci când tematica este relevantă) inclusiv din cauza nivelului de pregătire al staff-ului grupurilor parlamentare/staff-ului de la birourile parlamentare din teritoriu care este, în continuare, foarte slab.
În acest mandat, un cetățean obișnuit care ar fi dorit să cunoască modul în care a votat senatorul sau deputatul său a avut mari dificultăți în a accesa informații despre voturile nominale ale parlamentarilor asupra proiectelor de lege, în condițiile în care sistemul de vot electronic în parlament a fost înlocuit, el fiind blocat, în mod inexplicabil, exact la cele mai sensibile momente de vot. De exemplu, la Camera Deputaților, în 2016, s-a votat electronic, exclusiv în luna februarie.
Demersul IPP face parte din eforturile de conștientizare asupra importanței acordării unui vot responsabil la alegerile din 11 decembrie a.c. și vine în întâmpinarea nevoii de informare a electoratului.
Decizia de a limita monitorizarea periodică a activității parlamentare în cursul actualului mandat – activitate tradițională a IPP datând din anul 2004 – a survenit pe fondul unui recul major al transparenței înregistrat imediat după învestirea Parlamentului, odată cu decizia de a nu mai folosi, pentru o lungă perioadă, dispozitivele de vot electronic care permit accesul, în timp real, la informații despre activitatea parlamentară (vot nominal, prezență la vot). Cu toate acestea, reprezentanții IPP au fost prezenți, constant, la dezbaterile de la nivelul Comisiilor parlamentare și au formulat propuneri atunci când au fost luate în discuție inițiative legislative vizând domeniile de interes vitale pentru dezvoltarea României: administrație publică, drepturile omului, servicii sociale, managementul deșeurilor, politici de locuire, eficiență energetică”.