Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

23 septembrie 2020

Se caută popi pentru trei parohii: 650 de familii din Runcu, Șușani și Drăgoești își așteaptă „păstorii”


Sectorul administrativ-biseri­cesc al Arhiepiscopiei Râmnicului anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi clericale vacante:
• Preot paroh la Parohia Valea Babei din comuna Runcu, Proto­ieria Călimăneşti (Parohia are 110 familii și este de categoria a III-a. Perioada de candidare: 5 aprilie – 10 mai 2016.)
• Preot paroh la Parohia Uşurei din comuna Şuşani, Protoieria Drăgăşani (Parohia are 230 de familii și este de categoria a III-a. Perioada de candidare: 5 aprilie – 10 mai 2016.)
• Preot paroh la Parohia Drăgoeşti II din comuna Drăgoeşti, Protoieria Drăgăşani (Parohia are 270 de familii și este de categoria a III-a. Perioada de candidare: 5 aprilie – 10 mai 2016.)
Dosarele candidaţilor ce înde­pli­nesc condiţiile statutare se de­pun la Sectorul administrativ-bise­ricesc al Arhiepiscopiei Râmni­cu­lui, în perioada de candidare afe­rentă postului vizat.

Renovări și reparații la mănăstirea Iezer

• una dintre cele mai interesante și atractive destinații de turism monahal din județ va suferi câteva retușuri;
• atestat în urmă cu mai bine de jumătate de mileniu, schitul este una dintre cele izolate sihăstrii.
Centrul Eparhial al Sfintei Arhiepiscopii a Râmnicului va trece, în curând, la lucrările de reparații și zugrăviri a tencuielilor exterioare la biserica Paraclisului Arhiepiscopal Buna Vestire din Râmnicu-Vâlcea și la clădirile din incinta Sfintei Mănăstiri Iezer.
Atestat documentar încă din anii 1495-1501, adică din vremea lui Radu cel Mare, care a acordat schitului unele venituri, schitul actual a fost ctitorit de Mircea Ciobanul și de soția sa, Doamna Chiajna, între anii 1552-1553, lucrările însă au fost terminate în anii 1567-1568, după moartea cti­to­­rului. Schitul Iezer a mai fost res­taurat și între anii 1865-1890, când s-au reparat și chiliile și s-a zidit clopotnița, precum și în anul 1970, de către Episcopia Râmnicului și Ar­geșului, care a făcut mai multe îm­bunătățiri de ordin gospodăresc. Viața monahală la Iezer a fost dusă de călugări până în anul 1946. Mai apoi însă, între anii 1946-1960, lo­ca­șul de rugăciune a fost ocupat de maici, care au părăsit schitul obl­igate de decretul din 1959 dat de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Abia după evenimentele din anul 1989 au revenit și maicile. Schitul Iezer are trei clădiri din zid, etajate, cu cerdac din lemn. Curtea interioară a schitului, de mici dimensiuni, este înconjurată cu zid de piatră. Biserica mănăstirii, purtând hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Dom­nului”, sărbătorit în fiecare an la data de 21 noiembrie, este îngrijită de o obște de maici nevoitoare. Biserica are formă de navă, cu proscomidie, naos cu două ferestre, cu o ușă laterală la nord și cu prestol în fereastră. Biserica schitului este asemănătoare celei de la Schitul Jgheaburi, doar că aici lipsește pridvorul. Catapeteas­ma bisericuței este din zid, iar naosul este despărțit de pronaos printr-un perete, care are o des­chidere pe mijloc cat o ușă. Bise­rica este acoperită cu tablă, nu are turlă, iar pereții exteriori au un brâu median. Nișele cu icoane pictate împodobesc doar fațada pronao­su­lui. Clopotnița este din zid și are o chilie în interiorul ei. Pictura în fres­că a bisericii a fost făcută de Iero­monahul Nicolae, dar în ceea ce privește data realizării acesteia, în cazul în care construcția a fost făcută în anul 1714 de Episcopul Ilarion, nu putea să fie pictată tot în anul 1714 – la acea dată Episcop fiind Damaschin; este posibil să fie o greșeală, iar pictura să fi fost făcută mai târziu, poate prin anul 1720. Pictura generală a fost terminată în anul 1720 de iero­mo­narhul Nicolae – sin. Nicoliot Teius – pe timpul Episcopului Damaschin al Râmnicului. Restaurată între anii 1865-1870 de Ieromonahul Dositei din Cheia, în anul 1881 din porunca Starețului Nicandru, i se zugrăvește din nou tinda, o parte din altar și se scrie pisania, pictor fiind Moise Zugravul.
Schitul Iezer se află la o distanță de cinci kilometri nord de satul Cheia și la aproximativ 13 kilometri de șoseaua Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești. Schitul este situat la nord de satul Cheia, pe valea cu același nume, în apropiere de orașul Băile Olănești.

Etichete: , ,

Alte articole de la Spiritualitate