Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

25 septembrie 2020

Muzeul Județean de Istorie inaugurează Proiectul „Exponatul lunii” – Toporul votiv de la Ocnița


Începând cu luna aceasta, Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” prin Secția de Istorie lansează pentru publicul vizitator proiectul „Exponatul lunii”.
„În cadrul acestui proiect, vor fi expuse lunar bunuri culturale aflate în depozitele instituției. Fiecare piesă expusă va fi însoțită de un istoric al acesteia, informații pe care publicul vizitator nu le poate afla din parcurgerea spațiului expozițional. Pentru luna martie am optat pentru o piesă miniaturală din lut a unui topor cu brațe în cruce descoperit la Ocnița-Buridava Dacică în anul 1981. Piesa de aici este a doua din arealul culturii Sălcuța sau orizontul toartelor pastilate (o altă piesă a fost descoperită la Ostrovul Corbului) și a treia din afara arealului culturii Cucuteni. Referitor la spaţiul carpato-dunăreano-pontic, modelele de topoare miniaturale din lut îşi fac simţită prezenţa în arealul culturilor Gumelniţa, aspectul Stoicani-Aldeni, Cucuteni, Sălcuţa III sau orizontul toartelor pastilate de tip Sălcuţa IV-Herculane II-III.
Funcția pe care a avut-o această piesă este dificil de precizat. În literatura de specialitate sunt prezentate următoarele teorii:
• cea de pandantive, amulete, având cel mai probabil funcția apotropaică, de apărare și de identificare de gen (băieți/topoare, fetele/alte piese).
• funcția de jucării: aceste jucării reprezentau cel mai simplu mijloc de manipulare socială, unde copiii se jucau precum războinicii, iar dotarea lor cu acest gen de piese era stabilită de cei în vârstă care, cel mai posibil, se ocupau de creșterea și educarea lor. Utilizarea topoarelor miniaturale din lut ca jucării în scopul de a manipula și a crește (dezvolta) în spiritul războiului noua generație aduce în discuție existența unei comunități eneolitice războinice?
Dacă aceste piese au avut rolul de jucării în scopul de a pregăti viitorii războinici, de ce miniaturile dispar odată cu încheierea fazei A 4, piese de acest gen nemaifiind întâlnite în faza A-B a culturii Cucuteni? Un posibil răspuns poate fi exprimat prin faptul că, în fazele A 3 și A 4, topoarele din cupru erau puține ca număr în comunitățile cucuteniene, iar lipsa lor era substituită de cele miniaturale, în diferite ritualuri ale vremii. În sprijinul afirmației noastre aducem descoperirile de piese în stare fragmentară, distrugerea putând fi ritualică. Toporașul din lut descoperit la Ocnița-Buridava Dacică îndeplinește toate condițiile pentru a fi încadrat la categoria juridică Tezaur, datorită importanței (piesă întreagă) și a numărului restrâns de piese de acest gen, din afara arealului culturii Cucuteni”, ne-a explicat Ion Tuțulescu, șeful secției de la Muzeul de Istorie Vâlcea.

Etichete: , , ,

Alte articole de la Eveniment