Licitația Domeniului Greceanu pornește de la minim 800.000 euro
• cula, conacul și cele aproximativ șapte hectare, din nou, aduse la vânzare
Casa de licitaţii Artmark a înfiinţat o nouă divizie, Artmark Historical Estate, specializată în vânzarea monumentelor istorice și de artă, şi scoate la licitaţie Vila lui Ceauşescu de la Predeal, informează Economica.net. Potrivit sursei citate, vila de la Predeal a fostului dictator Nicolae Ceaușescu, construită încă din 1927, devine în anii ´50 prima reşedinţă din Predeal a lui Nicolae Ceauşescu, încă de pe vremea când era ministru adjunct al Ministerului Apărării Naţionale şi şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei. Zona în care este amplasată vila este cea a locuinţelor de protocol, în apropiere aflându-se și vila de protocol folosită de fostul șef al statului, Traian Băsescu. În portofoliul Artmark Historical Estate, se mai află şi Castelul Teleki din Dumbrăvioara, județul Mureș. Construcția, care respectă cu autenticitate stilul neobaroc, a servit drept reședință familiei de nobili Teleki, una dintre cele mai bogate familii transilvănene a secolelor XVIII-XIX. Castelul era renumit pentru parcul dendrologic în stil britanic, heleșteul și terenul de călărie, care atrăgeau oaspeți precum regele Eduard al VII-lea al Marii Britanii sau regele bulgar Ferdinand I. Pontețialul acestui monument de clasa A este considerabil, Castelul Teleki putând fi transformat într-un castel de vânătoare sau într-un complex turistic istoric, atrăgând turiști din întreaga lume. Cea mai veche culă (casă fortificată în formă de turn, ridicată de boierii olteni ca măsură de apărare împotriva otomanilor) din România, Cula Greceanu de la Măldăreşti-Vâlcea, este şi ea scoasă la licitaţie. Sub bolți, celebra scriitoare și figură a neobizantismului românesc, Olga Greceanu, urmașa stăpânilor culei, a pictat în 1936 fresce ale familiei Măldărescu ce înfățișează întreaga istorie a familiei de boieri. Remarcată pentru autenticitatea sa, cula a fost des folosită în producţiile cinematografice românesti, aici turnându-se filme ca: „Neînfricatii”, „Drumul Oaselor” şi „Iancu Jianu-Haiducul”. De asemenea, Cula Greceanu este un punct turistic de importanță națională. Pentru prima oară în România, după modelul marilor firme internaționale de consultanță imobiliară, Artmark Historical Estate oferă accesul clienților la acest segment special de piață, dedicat proprietăților istorice și artistice precum palate, castele, cetăți, conace și vile vechi de secole, repere în Registrul MonumentelorIstorice. În portofoliul Artmark Historical Estate, se regăsesc monumente istorice clasate atât în grupa A – de valoare naţională și universală, precum Castelul Teleki, Cula Greceanu, Castelul Pogany, cât și în grupa B – reprezentative pentru patrimoniul cultural local, precum casa memorială Ion Mihalache, Conacul Niculescu-Bujoiu sau Casa Zottu. Evenimentul de lansare al noii divizii Artmark a avut loc miercuri, 28 ianuarie, la ora 19.00, Conform reprezentanților Artmark, prețul de strigare, adică valoarea minimă de la care începe licitația pentru întregul Domeniu Greceanu de la Măldărești – conacul, cula și terenul de circa șapte hectare, este de 800.000 euro.
Scurt istoric
Cula Greceanu, din localitatea Măldărești, județul Vâlcea, este una dintre cele mai bine conservate construcții de tip culă din România și face parte, alături de restul monumentelor din ansamblul Culei Greceanu și de Ansamblul Culei Duca, din Ansamblul Muzeal Măldărești. Aceasta a fost construită în anul 1516 de către ctitorul Nan Paharnicul și avea funcțiunea de refugiu, apărare și locuință. Forma ei actuală a fost însă dată în secolul al XVIII-lea, de către Gheorghiță Măldărăscu și jupânița sa Eva, proprietarii culei. La începutul secolului al XVI-lea, boierii din Măldărești erau unii dintre cei mai bogați din Oltenia, averile lor întinzându-se din crestele munților până spre câmpia Dunării. Datorită modului în care își depozitau avuția, adică în grămezi zise «maldăre», membrii acestei familii bogate de boieri au căpătat porecla de «Maldăr», iar comunei i s-a zis Măldărești. Bogăția despre care se dusese vestea constituia însă o ispită atât pentru turci cât și pentru haiducii vremurilor de atunci, de aceea, pentru a se apăra împotriva acestor repetate atacuri, neamul Măldăreștilor a clădit cula ce se vede și azi și care are aspect de fortăreață. Numele de culă provine din cuvântul turcesc kule (traducere: turn), desemnând o locuință întărită, având forma unui turn, caracterizată de un parter înalt, masiv, și un etaj la care se ajunge cu ajutorul unei scări. Culele erau folosite pentru mai multe scopuri, pentru refugiu și apărare, de veghe şi alarmă sau ca și locuințe permanente. Acest tip de locuință rezistentă se întâlnește în țări din zona Balcanilor, precum Serbia, Bulgaria și Albania, iar în România cu precădere în Oltenia, unde a preluat elemente din arhitectura țărănească precum foișorul, cerdacul sau prispa, transformându-se în edificii arhitecturale tipic românești. Cula are trei nivele, adică un parter cu beci și două etaje. La parter sunt plasate cele două intrări, una drept acces la pivniță și beci, iar alta în casa scării ce urcă la caturile de sus unde sunt camerele de locuit. La parter se mai gasesc beciul și pivnița foarte spațioasă în care proprietarul își păstra cele trebuincioase casei și traiului. Clădirea prezintă câteva indicii ale stilului brâncovenesc: ferestrele pivniței lucrate in piatră traforată, cele doua cerdace cu arcade si bolțile de penetrare din încăperea de la etajul I. Accesul pentru vizitatori se face pe o ușă din stejar ferecată și continuă cu o scară din lemn până la etajul I. Zidul exterior al casei scării este străpuns de două guri de tragere pentru apărarea intrării împotriva atacatorilor. La etajul I, din pridvorul larg deschis spre miazăzi, se intră într-o încăpere de dimensiuni reduse, un vestibul și de aici în două camere mai mari care serveau drept cameră de zi și iatac. La etajul II, după ce urcă pe o scară foarte dreaptă, se pătrunde în pridvorul cerdac. Din acest pridvor se vede toată măreția munților Arnota, Builă și Bărbătescu, precum și întreaga vale a Luncavățului. Alături de pridvor, dar fără niciun fel de comunicație cu el, este așa zisa tainiță, care constituie și ultimul refugiu la nevoie și în care se pătrundea printr-o scară dreaptă, detașabilă și care are la partea de sus un chepeng ce se zăvorăște printr-un drug solid de lemn. Nu se cunoaște anul construirii, dar, din puținele documente ce există reiese că, pe la 1516, marele boier Nan, cu slujba la domnie de paharnic, a construit această culă pentru apărarea sa și a familiei sale. Fiul său Tudor, zis mai târziu Maldăr, viteaz și înavuțit cu averile tatălui său, își alcătuiește o oaste pe cheltuiala sa și se pune la dispoziția lui Mihai Viteazu, care, pentru faptele sale de vitejie, îl răsplătește mărindu-i și mai mult moșia strămoșească, dându-i și rang de căpitan de oaste. După moartea voievodului, căpitanul Maldăr, venind cu oastea sa în ajutorul lui Radu Șerban Voievod în lupta contra lui Simion Movilă pentru cucerirea domniei, cade prizonier în mâinile lui Simion, care îl predă hanului tătar ce-l ajutase în luptă. Fiica hanului văzându-l pe Tudor așa de chipeș, mândru, frumos și viteaz, se îndrăgostește de el, îi înlesnește eliberarea, și se căsătorește cu el, venind să locuiască la casa părintească a lui Tudor din Măldărești. Mai târziu cula a devenit proprietatea familiei Greceanu, după Costache Greceanu, care s-a însurat cu Maria din neamul Măldărăscu și care, în afară de culă, primește ca zestre moșia Măldăreștilor, cu doi munți, livezi, cai, boi, oi, trăsuri, carete, țigani robi și altele. Nepoții lui Costache Greceanu și ai Mariei au fost ultimii proprietari ai culei ce și-au dat numele de la Maldăr. Nicolae Greceanu a făcut o restaurare a culei în 1934, sub îndrumarea Comisiei Monumentelor Istorice de pe atunci. În 1936, Olga Greceanu, descendenta de parte femeiască din neamul Măldăreștilor, a pictat fresca strămoșilor după paraclisul familiei care a fost donat satului ca lăcaș de închinăciune. Cula a devenit muzeu în 1956. Începând cu anul 1967, după terminarea lucrărilor de conservare și restaurare, Cula Greceanu și-a deschis porțile publicului larg pentru a etala un exemplu tipic de arhitectură regională, dar și expoziții de obiecte caracteristice pentru o casă și curte oltenească (sobă cu olane) sau obiecte deosebite, unice (o masă sculptată cu motive astrale). Ea a fost și locul de turnare a mai multor filme și seriale de televiziune, printre care “Neînfricații” (1969, serial TV nedifuzat, cu Gheorghe Dinică și Gina Patrichi), “Drumul oaselor” (1980, primul film din seria “Mărgelatu”, cu Florin Piersic, Marga Barbu, Iurie Darie, Ernest Maftei și Ion Besoiu), “Iancu Jianu, haiducul” (1981, cu Adrian Pintea, Draga Olteanu Matei, Ilarion Ciobanu, Jean Constantin și Radu Beligan) și “Trandafirul galben” (1982, al doilea film din seria “Mărgelatu”, cu Florin Piersic, Marga Barbu, Ion Dichiseanu, Ion Besoiu și George Motoi). În prezent, cula, anexele, construcțiile și terenul aferent sunt deținute de doctorița Mileta Anghel Greceanu, înfiată în 1978 de Olga Greceanu, căsătorită cu Nicolae Greceanu. Mileta Anghel Greceanu a câștigat în lupta crâncenă cu Consiliul Județean Vâlcea, obținând retrocedarea acestei bijuterii arhitecturale.