Gheorghe Dinescu și doleanțele pensionarilor români


Am primit la redacție mai multe rânduri scrise de către președintele UGPR Vâlcea, Gheorghe Dinescu, care, așa cum a procedat de fiecare dată, a strâns doleanțele pensionarilor pe care-i reprezintă, transmițând mai departe, către Guvern și factorii de decizie din domeniu, soluții pentru o stare mai bună a persoanelor ieșite la pensie. Redăm, mai jos, aspectele semnalate:
„În prezent,în România trăiesc aproape 5,3 milioane de pensionari, dintre care aproximativ 5,060 milioane beneficiază de o pensie stabilită prin Legea nr. 263/2010, sigur cu modificările ulterioare (nu spun îmbunătățiri). După ce valoarea punctului de pensie, începând cu 1 iulie a.c., a ajuns la 1.100 lei, care nu reprezintă decât aproximativ 26,5% din salariul brut care a stat la baza fundamentării bugetului de pensie pe anul 2018, pensia medie, la pensionarii la care ne referim, nu ajunge nici măcar la 1.100 lei. Este aproape cea mai mică pensie din UE.
Diferența de pensionari de la aproximativ 5,3 milioane și până la 5,060 milioane, cca. 250.000, beneficiază de pensii de serviciu sau speciale, cum s-or numi ele, în cea mai mare parte nemeritate, asta pentru că cei mai mulți dintre cei ce le primesc n-au cotizat la fondul de pensie cu cât trebuie și deci nu se bazează pe principiul contributivității. Cunoaștem demult această situație; n-am dorit până acum să o facem și noi publică.
În cele ce urmează, însă, mă simt nevoit, din motive bine întemeiate, să dau câteva exemple de pensii speciale.
Pensionarii magistrați, deși în activitate, au beneficiat de salarii extrem de mari în comparație cu majoritatea cuvârșitoare a salariaților din societatea contemporană românească; după contribuția lor ar fi trebuit să primească o pensie medie de aproximativ 2.200 lei, dar până la pensia medie pe care o primesc și care este de aproximativ 10.400 lei, primesc o subvenție de la bugetul de stat de aproximativ 9.300 lei. În această situație asemănătoare sunt:
• pensionarii aviatori, care dacă ar primi o pensie ca urmare a contribuției, ar trebui să primească o pensie de numai 2.472 lei. Pensia lor medie este de aproximativ 10.825 lei, de aproape 10 ori pensia medie a celor peste 5 milioane pensionari de rând. Și ei, așadar, primesc o diferență uriașă de la bugetul de stat, adică de la noi toți, prin taxele și impozitele pe care le plătim;
• în asemenea situație, privilegiați sunt și diplomații, care au pensia medie de 5.318 lei, din care, din contribuție 2.072 lei; funcționarii de la Curtea de Conturi a căror pensie medie este de aproxiamtiv 7.461 lei din care din contribuție numai 2.847 lei. De asemenea, de privilegii se bucură și parlamentarii și toate structurile militare și, din păcate, recent, Parlamentul a aprobat asemenea pensii speciale la un alt mare număr de privilegiați. Mare rușine!
N-aș fi spus asemenea lucruri, și declar sincer că nu sunt împotriva celor ce primesc asemenea pensii. Îmi pun însă întrebarea: Cum de au putut fi însă aprobate de către guvernele și parlamentele României asemenea acte normative, care prin prevederile lor nu numai că au dus la o mare inechitate, dar mi se pare că, prin asemenea acte, se manifestă și un mare dispreț față de marea majoritate a populației țării, nu numai față de majoritatea pensionarilor? Oare cercetătorii din majoritatea domeniilor de activitate, profesori, doctori, ingineri, toate categoriile de muncitori, artiști, scriitori și alte categorii de membri ai societății românești, care au ajuns pensionari, după o viață îndelungată de muncă, în primul rând pentru țară, pentru popor și, mai apoi, pentru ei, nu merită să se bucure de o viață demnă, măcar la pensie? Pensia medie a tuturor celor ce alcătuiesc armata privilegiaților este de peste șapte ori mai mare decât a pensionarilor muritori de rând.
Am amintit la început că pensia medie pentru aproximativ 5 milioane pensionari, adică a celor care au contribuit determinat cu mintea și brațele lor, nu de puține ori cu sacrificii mari la construirea unei Românii moderne, și pentru care, din păcate, pensia nu ajunge nici măcar la nivelul salariului minim net pe economie (1.162 lei).
Ei nu cer o pensie care să-i ajute să-și construiască palate, să-și cumpere limuzine, să ducă un trai de huzur; ei cer o pensie pe care o merită și care să le ușureze traiul de zi cu zi; cât de cât să-și repare sănătatea.
Marea lor majoritate n-au ieșit la pensie la vârsta de 40 de ani și nici la 50, nu s-au bucurat de facilități cum încă se bucură unii care acum țipă în gura mare, cerând să le fie lăsate în continuare facilitățile nemeritate care să-i ducă la pensii nemeritate de zeci de mii lei pe lună; ei cer ca valoarea punctului de pensie să fie minim 45% din salariul care stă la baza fundamentării bugetului de pensii, acum și nu în 2021; cer să le fie acordată a treisprezecea pensie, cer ca din pensia soțului decedat să fie adăugat un bonus minim de 25% la pensia partenerului rămas în viață și asta nu pentru toți pensionarii rămași în viață, ci numai la cei care au o pensie de până la 3.000 lei; cer ca pensiile până la 3.000 lei/lună să nu mai fie impozitate, iar impozitarea de la 3.000 lei în sus să se facă gradual, începând cu 10%, iar cele mai mari pensii să fie impozitate cu până la 30% în cea mai mare parte, că și așa nu sunt pensii meritate.
• cer ca și statul să contribuie la costul întreținerii și îngrijirii pensionarilor care sunt nevoiți să meargă în cămine de bătrâni și pensia lor nu-i ajută, aparținătorii nu au posibilități să contribuie și nici nu pot să aibă grijă de cei care le-au dat viață, ori le sunt bunici sau frați;
• cer ca biletele de transport nefolosite să le fie primite de casele județene de pensii și, în schimb, să li se dea bani sau bonuri de alimente și mai cer ca numărul biletelor de tratament repartizate pensionarilor bolnavi să fie la nivelul cererilor, iar contribuția acestora la costul respectiv să fie maximum 30$ din pensie și nu 50% cât este astăzi;
• cer să le fie restituită averea fostei Uniuni Generale a Sindicatelor din România, pentru că din banii lor, ai foștilor salariați până în 1989, azi pensionari, s-a făcut această avere, iar din aceasta sanatorile, casele de odihnă și tratament, să fie date Casei Naționale de Pensii Publice și care să le folosească numai pentru pensionari.
Se impune ca toate aceste cereri, care sunt, de fapt, nevoi vitale, să fie stipulate în noua lege a pensiilor, iar această lege să aibă acordul tuturor forțelor politice parlamentare și neparlamentare, a societății civile, ca să nu mai fie modificată după voia tuturor celor ce ajung la putere numai atunci când situația o impune și numai în favoarea pensionarilor.
Nu în ultimul rând, cer cu hotărâre să fie înghețate actualele pensii speciale neîndreptățite și să nu mai fie acordate alte pensii speciale, pentru alte categorii de privilegiați. Faceți acest lucru, doamnelor și domnilor parlamentari; acum și nu când va fi prea târziu. Înțelegeți acum și nu când va fi prea târziu că cerințele noastre sunt cerințe vitale și pe deplin îndreptățite.”