Exponatul lunii ianuarie la Muzeul de Istorie: Depozitul de bronzuri de la Şerbăneşti
Contextul descoperirii
Topoarele au fost descoperite de Ruşan Ştefan la data de 5 ianuarie 2012, în satul Şerbăneşti, comuna Sălătrucel, judeţul Vâlcea (zonă de munte) şi au intrat în colecţia de arheologie a Muzeului Judeţean Aurelian Sacerdoţeanu Vâlcea. Artefactele au fost găsite la adâncimea de -0,55 m.
Descrierea pieselor
1) Topor cu disc
Turnat în tipar bivalv, prezintă bavuri pe corp şi are tub de înmănuşare manşonat. Braţ de formă trapezoidală, profil romboidal la gaura de înmănuşare. Disc cu umbo. Patină verde închisă.
Dimensiuni: L = 17,9 cm; l. Tăiş = 2,85 cm; d. disc = 4,85 cm; d. gaură înmănuşare interioară = 1,95 cm; d. gaură înmănuşare exterioară = 2, 4 cm.
2) Topor cu disc
Turnat în tipar bivalv, prezintă bavuri pe corp, cu tub de înmănuşare manşonat. Braţ de formă trapezoidală, profil romboidal la gaura de înmănuşare. Disc cu umbo. Patină verde închisă. Patina este uşor deteriorată pe manşon şi lamă.
Dimensiuni: L = 15,5 cm; ; l. tăiş = 2,45 cm; d. disc = 4 cm; d. gaură înmănuşare interioară = 1,8 cm; d. gaură înmănuşare exterioară = 2,4 cm.
3) Topor cu aripioare
Marginile sunt ridicate şi înclinate oblic spre interiorul piesei, muchia cu secţiune dreptunghiulară. Patină verde închis, distrusă parţial.
La verficarea efectuată în teren de către specialiştii muzeului din Râmnicu Vâlcea, s-a putut stabili apartenenţa pieselor la o depunere în preajma unei ape, cu caracter votiv (după interpretările lui M. Petrescu-Dîmboviţa şi Al. Vulpe).
Tipologic, cele două topoare cu disc aparțin tipului B1 Nestor.
Cronologie
Nu s-au găsit alte materiale arheologice care să asigure o atribuire culturală, cum ar fi ceramica, dar acest depozit poate fi plasat cronologic în intervalul bronz mijlociu-bronz tarziu. De asemenea, se constată preferința de a depune 1-3 exemplare. Un alt argument este și faptul că ambele exemplare sunt piese întregi. Această perioadă se mai numeşte şi perioada timpurie a câmpurilor de urne (UFZ) şi putem avansa o datare cel mai târziu în jurul anilor 1200/1150 î.en., la „graniţa” dintre epocile bronzului şi fierului. În linii mari, se propune intervalul 1400-1150 î.en. din motivele de mai jos.
Prin urmare, acest depozit este venit din spaţiul transilvănean, probabil din mediul culturii Wietenberg, pentru o datare mai timpurie luându-se în considerare şi piesa nr. 3, toporul cu aripioare.
Contextul depunerilor de bronzuri
O teorie mai veche dar care şi-a pierdut valabilitatea punea depunerile de bronzuri pe seama instabilităţii acestei perioade, un depoit de bronzuri reprezentând o acumulare de bunuri ce trebuiau să fie ascunse din motive de securitate. Teoria a fost abandonată deorece se consideră că depunerile de bronzuri. în păduri şi lângă surse de apă, au un caracter mai degrabă votiv, fiind legate de manifestările spirituale, religioase, ale counităţilor umane ale epocii bronzului. Acum, depozitele de bronzuri sunt considerate inclusiv bunuri de prestigiu, scoase din circulaţie fie la trecerea în eternitate a posesorului, fie în cadrul unor manifestări religioase prilejuite de cultul vreunei zeităţi sau vreun eveniment sezonier magico-religios.
În orice caz, este o perioadă de transformări sociale şi spirituale, cu o înflorire a metalurgiei bronzului, cu depuneri masive de piese din bronz şi aur, unele superb decorate.
Informaţii oferite de către muzeograful Carol Terteci.