Eroul Văii Oltului din Primul Război Mondial Un secol de la sacrificiul generalului David Praporgescu
La împlinirea unui veac de la intrarea României în Primul Război Mondial, Filiala Județeană „Matei Basarab” Vâlcea a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a decis să ridice pe Masivul Făgăraș, în perimetrul comunei Câineni, județul Vâlcea, două opere comemorative de război în memoria eroilor români căzuți în luptele de stăvilire a invaziei germano-austro-ungară, în această primă și mare conflagrație mondială.
Mărturie a sacrificiului generalului Praporgescu va fi o Cruce comemorativă pe Muntele Coți, Vârful Coți (1511 metri), în vecinătatea locului în care a căzut la datorie, la 30 septembrie 1916 (după vechiul calendar, 13 octombrie 1916 după noul calendar). Tristul eveniment s-a produs între Zănoaga Câinenilor și Coți, în apropiere de izvorul pârâului Coți, care, ceva mai jos, împreună cu alte fire de apă, formează pârâul Valea Satului sau Valea Câinenilor, pârâu ce traversează satul Câinenii Mici și se varsă în râul Olt.
David Praporgescu s-a născut într-o familie de țărani în orașul teleormănean Turnu-Măgurele, pe data de 10 decembrie 1865. Numele familiei provine de la un strămoș (străbunic), Costea, care fusese purtător de steag în oastea lui Mihai Viteazul (praporgic), în cetele de luptători ale lui Preda Buzescu.
David Praporgescu a urmat școala primară și două clase de liceu în orașul natal, apoi, în calitate de bursier, urmează și absolvă Școala Normală pentru Învățătura Poporului Român din București. După terminarea școlii, tânărul David este numit învățător într-un sat din apropierea municipiului Turnu-Măgurele, Lița. Nu va sta prea mult timp la catedră, deși avea înclinații spre această meserie, ci se va îndrepta spre cariera militară. Se oferă voluntar.
Pe când era doar sergent lui David Praporgescu, un desăvârșit instructor și educator, i s-a propus să fie trecut în rândul cadrelor active ale armatei și i s-a aprobat să meargă direct la examenul de absolvire la Școala de Ofițeri de Cavalerie.
La 1 octombrie 1889, absolvă Școala Militară de Ofițeri Activi, cu gradul de sublocotenent.
Între 1889 – 1890, frecventează Școala Specială de Cavalerie din București.
Primii trei ani de stagiu la unitate l-au readus în regimentul de unde plecase (Regimentul 11 Călărași) unde a fost avansat la 1 aprilie 1893 la gradul de locotenent.
Dând dovadă de multă seriozitate în noua meserie, David Praporgescu este trimis de superiorii săi la specializare în Franța la Școala de Echitație de la Samur. La 10 august 1894, comandantul școlii avea o apreciere elogioasă: “Domnul locotenent David Praporgescu este un ofițer inteligent, instruit, care a făcut proba zelului său și a marii sale asiduități. Ca răspuns la elogii, Ministerul de Război i-a oferit locotenentului șansa de a se perfecționa în arma pe care o îndrăgise, aprobându-i să execute stagiul de un an tot în Franța, la Regimentul 5 Dragoni din Compiegne. Reîntors în țară, în anul 1895 a fost avansat la gradul de căpitan și repartizat la Regimentul 1 Roșiori din Tecuci.
Între 1902 – 1903, căpitanul David Praporgescu a fost trimis din nou peste hotare pentru a-și perfecționa pregătirea militară, dar de această dată în Austria, la Regimentul 12 Ulani, la comandamentul Brigăzii 4 Cavalerie și cel al Corpului 4 Armată.
După ce s-a întors în țară, timp de cinci ani (până în 1908) a fost șef de secție la Școala de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie din București și profesor de cavalerie și de tactica armei cavalerie.
Odată cu avansarea la gradul de locotenent-colonel la 14 aprilie 1909 i-a venit și mutarea la Inspectoratul General al Armatelor, iar trei ani mau târziu la 1 aprilie 1912 a primit și gradul de colonel.
Cu puțin timp înaintea declanșării mobilizării generale este avansat general de brigadă și numit la comanda Divizia 20 Infanterie. În această calitate, David Praporgescu își va conduce soldații în luptele grele de pe Valea Lotrului și de pe Valea Oltului. La 18 septembrie 1916, Marele Cartier General Român, i-a încredințat generalului David Praporgescu onoarea de a comanda trupele Corpului 1 Armată din Defileul Oltului.
Își găsește gloriosul sfârșit pe data de 30 septembrie 1916, când inspecta trupele la Coti, în zona Făgărașului. Un obuz dușman a explodat în apropierea sa și generalul este rănit mortal. Ultimele cuvinte ale eroului au fost: ”Nu slăbiți credința, a noastră e izbânda!”. Timpul a dovedit că a avut dreptate. Alături de generalul Dragalina, au fost primii generali români căzuți în războiul pentru reîntregire. Pentru faptele sale de arme, generalul David Praporgescu a fost distins cu cele mai înalte ordine și medalii militare.
În 1927, generalului David Praporgescu i s-a conferit post-mortem, Ordinul “Mihai Viteazul” clasa a III-a, în decret menționându-se că a fost acordat “pentru vitejia și destoinicia cu care a condus personal operațiunile trupelor pe Valea Oltului și Munții Coți în anul 1916, căzut… pe când îmbărbăta pe soldați la luptă crâncenă contra inamicului.” Cinci ani mai târziu, tot în memoria eroului, Regimentul 3 Călărași a primit denumirea de “Generalul Praporgescu”.