Drăgășaniul, epicentrul luptei cu grindina în Vâlcea
• combaterea fenomenului grindinei, un obiectiv al Direcţiei Agricole ce prinde contur în sudul judeţului
Grindina are acum un nou şi redutabil inamic: rachetele ALPHaG Cod RAG 96. Rachetele antigrindină funcționează în felul următor: ele sunt proiectate să zboare până la 10.000 de metri. Odată ajunse acolo, ele eliberează un compus chimic pe bază de iodură de argint și care are ca scop transformarea cristalelor de gheață (grindina) în apă. După aceea racheta se auto-distruge ajungând la sol doar niște bucăți mici de carton. Există și niște rachete mai mici care zboară doar până la patru mii de metri, dar acestea sunt ceva mai puțin eficiente. Tunurile sonice sau tunurile antigrindină sunt dispozitive care emit unde sonice spre norii în care se formează grindina, în scopul de a opri procesul de formare a particulelor de gheață. Principala utilizare a tunurilor cu rachete antigrindină este în agricultură, pentru protecția culturilor.
Potrivit Direcției Antigrindină din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în 2014, sistemul antigrindină din România era funcțional pe o suprafață de 270.000 de hectare de culturi agricole, dar suprafața totală care ar trebui protejată de pagubele provocate de căderile de grindină se ridică la 2.000.000 de hectare.
În zonele unde sunt lansate rachete antigrindină, protecția culturilor este de 80-90%, pe un areal de 15-20 de kilometri pătrați. Potrivit sursei citate mai sus, anul trecut, existau 14 puncte de lansare a rachetelor în unitatea din Prahova, șapte în cea de la Iași și 11 la unitatea din Vrancea. În ultimii trei ani, au fost lansate circa 400-500 de rachete antigrindină în zonele Prahova și Buzău și în jur de 100 în zona Iași.
Un tun antigrindină modern este un generator de unde de șoc, care sunt trimise spre norii în care se formează grindina. Un amestec exploziv de acetilenă și aer este împins în camera inferioară a mașinii. Unele sisteme utilizează și oxigen sub presiune pentru a mări efectul exploziv. Unda se propagă cu viteza sunetului până la înălțimi de 15.000 m și întrerup formarea particulelor de grindină. Rezultatul este ca acestea cad sub formă de ploaie sau lapoviță. Undele de șoc pot împiedica formarea grindinii, dar nu pot altera formarea unor particule de grindină deja formate. Tocmai din această cauză, utilizarea rachetelor antigrindină are drept rezultat creșterea precipitațiilor lichide. Acest fapt a făcut ca pe seama rachetelor antigrindină să fie puse unele cazuri de ploi torențiale, care au produs și inundații cu urmări catastrofale. Specialiștii spun că, deși rachetele antigrindină produc ploaie, ele nu pot fi responsabile de inundații, întrucât cantitatea de precipitații generată de rachete este mică, ploile sunt strict localizate în zonele de lansare a rachetelor și nu durează decât câteva ore.
Dincolo de măsurile tehnice de protecție, o altă formă de protecție pe care o pot adopta fermierii, vizavi de fenomenele care le pot compromite culturile, este încheierea unei polițe de asigurare a culturilor agricole. Această poliță oferă protecție financiară în cazul unor pagube suferite ca urmare a incendiului sau a unor fenomene naturale, inclusiv riscul de grindină.
Este importat de ştiut că poliţele de asigurare a culturilor pot include riscul de grindină. Aceste poliţe de asigurare nu pot fi încheiate oricând în cursul unui an, ci doar în funcţie de tipul culturii vegetale asigurate. Astfel, livezile se asigură pentru riscul de grindină după înflorirea lor deplină, viţă – de – vie se asigură după începutul înmuguririi, plantaţiile multianuale – după data de 15 aprilie, iar plantaţiile altor culturi de câmp – după răsărirea lor.
După mulţi ani de la debutul programului, timp în care an de an suprafeţe imense de culturi agricole au fost compromise, iar statul a fost nevoit să acorde despăgubiri, pe 29 noiembrie 2015, la Drăgăşani, s-a constituit Colectivul de Lucru pentru Întocmirea Studiului de Fezabilitate pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Drăgăşani. Centrul de comandă al unităţii de combatere a grindinei va fi construit la Staţia Meteorologică Drăgășani. În teritoriu protejat vor fi șapte puncte de lansare: Stefăneşti, Şuşani, Mădulari, Orleşti, Sâmbureşti, Dobroteasa şi Poganu.
„Până la sfârșitul anului în curs, va fi întocmit studiu de fezabilitate, urmând ca, în anul 2016, să fie finalizată activitatea de proiectare a investiţiei. În anul 2017, se vor realiza obiectivele atât în centru de comandă cât şi în centrele de lansare, urmând ca ,în anul 2018, să aibă loc omologarea, probele tehnice şi protecţia propriu – zisă. Prin investiţia ce se va realiza se va asigura protecția împotriva grindinei într-un perimetru dintre localităţile: Ioneşti. Dănicei, Sâmbureşti, Voicești, Grădinari, Şuşani, Lăpuşata, incluzând alături de culturile de viţă- de- vie și bazinul legumicol din sudul judeţului Vâlcea, însumând o suprafaţă protejată de 170. 000 ha teren agricol” a anunţat directorul Direcţiei Agricole, ing. Marin Cernătescu.