Colonelul Boghițoi – militarul din Călimănești care a stat în spatele ceremoniilor Centenarului de la Alba Iulia
Programul sărbătorii Zilei Naționale de la Alba Iulia s-a întins pe durata a trei zile. Dacă în restul anului, manifestările și evenimentele organizate și desfășurate de-a lungul și de-a latul țării, au fost mai jos de mediocru, în inima României, Centenarul chiar a avut un gust într-adevăr special pe care fiecare din cei peste 100.000 de români prezenți l-am simțit intens.
Totul a început vineri, de Sfântul Andrei, cu Congresul Spiritualității Românești, urmat de o ceremonie militară – depunere de coroane și jerbe de flori – Statuia lui I.I.C Brătianu, Statuia lui Iuliu Maniu (centru), Statuia lui Mihai Viteazul (Cetatea Alba Carolina), Statuile Regelui Ferdinand I și Reginei Maria (Cetatea Alba Carolina), Arborarea Drapelului Național al României – Piața Tricolorului/ esplanada Catedralei Încoronării (Cetatea Alba Carolina), Dezvelirea bustului lui Iancu Flondor – Sala Unirii (Cetatea Alba Carolina), Inaugurarea Complexului memorial „Glorie Ostașilor Români” – Latura de Sud (Cetatea Alba Carolina), Lansare volum de artă „Roma Bizantină” – Museikon (Cetatea Alba Carolina), Dezvelire busturi Thomas Woodrow Wilson şi Emmanuel de Martonne – Esplanada Monumentului Unirii (Cetate), Salonul Național al Artiștilor Plastici „Alba Unește România” – Galeriile de Artă ale Municipiului Alba Iulia, Concert Voltaj + Voltaj Academy – Piața Cetății (Cetatea Alba Carolina), Concert extraordinar Centenar – spectacol muzică clasică – Casa de Cultură a Sindicatelor (Cetate).
Sâmbătă, 1 Decembrie 2018, a pornit cu un serviciu religios – Catedrala Ortodoxă a Încoronării, urmat de Marșul Unirii – traseul Gara CFR – Ferdinand – Calea Moților – Parcul Unirii, Te Deum – Catedrala Ortodoxă a Încoronării, Citirea Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia – Sala Unirii, Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun – Sala Unirii, Dezvelirea plăcilor omagiale – Sala Unirii, Marea Adunare Națională – Parada Portului Popular și reconstituire istorică + Citirea Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia – Piaţa Tricolorului, esplanada Catedralei Ortodoxe a Încoronării, Sfințirea Monumentului Unirii – Monumentul Unirii, Ceremonialul „Pământ Românesc” – Sala Unirii, Cântec de Mare Unire – Piața Cetății, Inaugurare Podul Unirii și Monumentul Unirii – Parcul Unirii.
Punctul culminant a fost Ceremonia militară – defilarea trupelor și tehnicii militare – Bulevardul 1 Decembrie 1918, unde s-au desfășurat peste 40 detașamente de defilare pe jos, 185 de mijloace tehnice și 23 de aeronave militare (elicoptere IAR-330 Puma, avioane C-27J Spartan, IAR-99 Șoim, F-16 Fighting Falcon). În blocul de ceremonie, s-au regăsit și formațiuni pe jos și îmbarcate ale armatei poloneze. Pe timpul defilării trupelor, au fost executate 21 de salve de artilerie.
Momentul a fost urmat de Marea Unire a Bucătarilor – Cazarma 415, Latura de Sud și Latura de Nord (Cetatea Alba Carolina), Concerte „Cântec și suflet românesc” – Piața Cetății, „LA MULȚI ANI ROMÂNIA!” – spectacol de artificii – Cazarma 415, Omagiu sunetului românesc – recital de nai și orgă – Podul Unirii.
Duminică, 2 decembrie 2018, în ultima zi de evenimente, agenda prevăzut un spectacol pentru copii – Piața Cetății, Spectacol reconstituire istorică „Intrarea Armatei Române în Alba Iulia” – Poarta I, Poarta II, Poarta III, Esplanada Obeliscului, Monumentul Marii Uniri, Spectacol Concert – Piața Cetății.
Spre mândria Vâlcii și a vâlcenilor, printre cei care au pus umărul pentru ca sărbătoarea Centenarului la Alba Iulia să iasă impecabil s-a numărat și călimăneșteanul Ioan Dumitru Boghițoi. Din această vară, este comandantul Batalionului 136 Geniu „Apulum”, instituție cu peste opt decenii de viață în cadrul Forțelor Terestre. Dispusă în garnizoana Alba Iulia, unitatea este continuatoarea tradiţiilor de luptă ale Batalionului 136 Pontonieri, înfiinţat în perioada iunie-august 1961 şi ale Batalionului 136 Treceri (mai 2005 – iunie 2009), fiind prima unitate de pontonieri înzestrată cu parc de pod românesc. Efectivele nucleului au fost formate din ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi aduşi din Regimentul 72 Pontonieri Brăila şi Regimentul 2 Pontonieri Turnu Măgurele. Unitatea a fost dispusă în garnizoana Alba Iulia în actuala cazarmă 510. Încă de la început, Batalionul 136 Pontonieri primeşte misiunea de a verifica posibilităţile de lucru cu parcul de pod românesc atât în faţa unor comisii a armatei statului polonez, cât şi în cadrul aplicaţiilor conduse de Armata a II-a şi Armata a III-a. În cadrul procesului de restructurare, reorganizare şi modernizare a Armatei, în anul 1998 Batalionul 136 Pontonieri „Căpitan Anton Berindei” se transformă în Centrul 136 Instrucţie Mobilizare (Po). În anul 2002, s-a transformat în Batalionul 136 Treceri, intrând în subordinea Brigăzii 4 Geniu Teritorială, iar în perioada 1 martie – 31 mai 2007 se reorganizează cu aceeaşi denumire şi se resubordonează Corpului 4 Armată Teritorial „Mareşal Constantin Prezan” (care, începând cu 15.06.2008, se transformă în Divizia 4 Infanterie „Gemina”). Începând cu 1 iulie 2009, Batalionul 136 Treceri se transformă în Batalionul 136 Geniu „Apulum”, rămânând tot în subordinea Diviziei 4 Infanterie „Gemina”. Batalionul a pus la dispoziţie cadre militare pentru participarea la acţiunile întreprinse de armata română în cadrul „Parteneriatului pentru Pace” din Bosnia-Herţegovina, Afganistan şi Irak şi instruirea în comun cu armatele statelor din compunerea NATO. Începând din 12 iulie 2010, Batalionul 136 Geniu „Apulum” se subordonează Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”.
Pe lângă aspectele strict organizatorice de la sfârșitul săptămânii, colonelul Ioan Dumitru Boghițoi și geniștii săi au fost implicați direct cu militari specializați și autorizați pentru manipularea încărcăturilor în finalizarea la termen a Monumentului Unirii inaugurat de însuși președintele țării.
Obiectivul, în forma unor patru cruci şi a două litere „U” întoarse, are 22 de metri înălțime, cât un bloc de 7-8 etaje şi 1.530 de tone. Secţiunea stâlpilor-bolovani este de 2.20/1.60, înălţimea de doi metri, adică patru stâlpi a câte opt bolovani găuriţi în interior, prin care trec tije de oţel pentru rezistenţă. Partea cea mai grea a lucrării s-a montat la sol şi a fost ridicată cu două macarale 5.000 de tone bucata. Sincron, 1.000 de tone-forţă au ridicat element cu element.
Proiectul sculptorului Mihai Buculei (foto, alături de Col. Boghițoi) a fost declarat câştigător în urma unui concurs organizat în 1993, din 29 de machete aparţinând a 27 artişti plastici, şi trebuia să marcheze 75 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri. Concursul a fost reluat în 2008, soluţia lui Mihai Buculei fiind desemnată, din nou, câştigătoare. Ridicarea monumentului a adus o reconfigurare completă a Parcului Unirii din Alba Iulia prin construirea unui pod care va face legătura între monument şi Catedrala Încoronării. În cel mai pur stil românesc, abia în luna iunie 2018, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu, a semnat contractul pentru realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, în valoare de 10.209.700 de lei.