Cheltuielile sociale „îngroapă” investițiile vâlcene
• primarul Gutău spune că, lunar, își fac viză de flotant în Râmnic 70 – 80 de persoane cu handicap
• Asociația Orașelor din România îi cere socoteală lui Teodorovici • „Am promisiunea de la București că, la finele lunii iulie, vom primi de la Guvern banii necesari acoperirii cheltuielilor sociale”, declară Mircia Gutău
• primarii din toată țara cer constituirea unui fond special din care să fie susţinute sumele necesare cofinanţării pentru proiectele europene
• primarul de la Lungești scoate oamenii în stradă
Bugetul Râmnicului este afectat, începând cu 2019, cu suma de 318 miliarde de lei vechi – plata cheltuielilor sociale pentru persoanele cu handicap și însoțitorii acestora. Chiar dacă este dificilă, situația municipalității nu este la fel de gravă ca a multor localități din județ, care nu vor mai avea, în scurt timp, bani pentru salariile angajaților din primării sau ale profesorilor. Nu se mai pune problema investițiilor sau cofinanțărilor la proiectele europene. „Am promisiunea de la București că, la finele lunii iulie, vom primi de la Guvern banii necesari acoperirii cheltuielilor sociale. Acestea sunt plătite acum din banii orașului, conform aprobării bugetului local din luna martie. Dar, pentru acoperirea acestor cheltuieli pentru lunile ianuarie, februarie și martie 2019, am funcționat pe legislația de anul trecut. E vorba de 40 – 50 miliarde de lei vechi pentru aceste trei luni”, a declarat, zilele trecute, Mircia Gutău. „Suma lunară pe care trebuie să o plătim persoanelor cu handicap și însoțitorilor acestora nu este mare, dar dacă înmulțim cu câteva sute, câți sunt aceștia, și cu 12 luni, vă dați seama ce înseamnă?! Să renunțăm la toate investițiile! Ceea ce eu nu voi accepta. În plus, resimțim în fiecare lună un aflux de 70 – 80 de persoane din alte localități ale județului, care își iau viză de flotant în Râmnic. Românul este inventiv! Se mută de la țară, unde nu au de unde să le mai dea acești bani, la oraș. De unde să plătească acești bani municipiul!?”, a mai spus Gutău.
Asociația Orașelor din România îi cere socoteală lui Teodorovici
Având în vedere gravitatea situației, Asociația Orașelor din România a transmis o scrisoare deschisă ministrului de Finanțe. „Cu un an şi jumătate în urmă, am primit cu încredere şi multe speranţe numirea domniei voastre în fruntea Ministerului Finanţelor Publice, dar satisfacţia colaborării pe care ne-aţi oferit-o este una care ne-a scăzut acel entuziasm al începutului, pe întreaga perioadă parcursă din ianuarie 2018 până în prezent nereuşind un dialog productiv, care să permită găsirea de soluţii menite să sprijine administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş. Ţinând cont de faptul că, în ultimii ani, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au suferit scăderi semnificative, care nu au putut fi compensate prin măsurile luate de autorităţile administraţiei publice locale şi nici în urma rectificărilor bugetare făcute de Guvern, dar, mai ales, de continuarea atribuirii unor competenţe către administraţia locală, în cele mai multe cazuri fără alocare de surse financiare suficiente, şi de deposedarea de mulţi bani a bugetelor locale, primarii de oraşe şi-au sporit îngrijorarea văzând că sunt duşi cu vorba. Prin neluarea în seamă a propunerilor făcute de Asociaţia Oraşelor, s-a ajuns deja să discutăm despre localităţi aflate la limita supravieţuirii şi poate chiar în pragul falimentului”, se arată în scrisoarea AOR.
Primarii din țară cer bani la rectificarea de la sfârșitul lunii
Primarii orașelor din toată țara, inclusiv cei din Vâlcea, solicită stabilirea unor măsuri clare menite să ducă la deblocarea situaţiilor critice în care se află, de creştere a capacităţii administrativ-financiare şi de eficientizare a serviciilor publice, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în oraşele pe care le conduc. „Solicităm ca, la rectificarea de buget pe care aţi anunţat-o public pentru sfârşitul lunii iulie -începutul lunii august prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul să ţină cont de următoarele propuneri făcute de AOR pentru a putea evita falimentul celor mai multe dintre unităţi administrativ-teritoriale cu statut de oraş: alocarea suplimentară de sume din TVA pentru bugetele locale, cu destinaţie specială, pentru susţinerea integrală a cheltuielilor privind drepturile salariale ale însoţitorilor şi indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi salarizării personalului neclerical, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială; alocarea sumelor de care bugete locale au fost deposedate în lunile ianuarie, februarie şi martie a.c. – corespunzătoare diferenţei dintre nivelul de 60 % şi cel de 41,75% – din cotele din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat pe anul 2019; alocarea pentru unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş a unor sume defalcate din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale care, adăugate la veniturile proprii estimate pentru 2019 şi la sumele corespunzătoare unei cote de 60% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat pe anul 2019, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, să asigure un buget minim de funcţionare corespunzător sumei de 1.400 lei/locuitor/an; asigurarea unor bugete minime de funcţionare pentru anul 2019, care să nu fie mai mici decât maximul bugetelor minime de funcţionare din anii 2015, 2016, 2017, 2018. 5. Menţionarea în acest act normativ a sumelor care vor fi atribuite pentru fiecare comună, oraş, municipiu şi judeţ, aşa cum s-a făcut în legea bugetului de stat pe anul 2018”, transmite Asociația Orașelor din România.
Un fond special din care să fie susţinute sumele necesare cofinanţării pentru proiectele europene
De asemenea, pentru rezolvarea urgentă a problemelor cu care administraţiile publice locale se confruntă, AOR solicită găsirea de soluţii pentru:
– suplimentarea sumelor din Axa 13 a POR pentru oraşe, singura şansă reală pentru dezvoltarea infrastructurii din localităţi; aceasta a fost extrem de bine primită de administraţiile locale de la nivelul oraşelor, dovadă stând şi numărul mare de proiecte depuse spre finanţare
– constituirea în cadrul bugetului de stat a unui fond special din care să fie susţinute sumele necesare cofinanţării cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene şi stabilirea unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale care să asigure avansuri la semnarea contractului de finanţare, urmând ca restituirea integrală a diferenţei rămase să se facă după finalizarea implementării proiectelor
– realizarea reformei administrativ-teritoriale care poate consolida capacitatea administrativă, prin renunţarea la sistemul de organizare cu unităţi administrativ – teritoriale fragmentate, în favoarea dezvoltării unor unităţi administrativ – teritoriale capabile să eficientizeze guvernarea centrală, regională şi cea locală.
Costea: „E bătaie de joc”
Una din localitățile din Vâlcea care resimte în mod clar mutarea cheltuielilor sociale de la Guvern la administrațiile locale este Lungești. „Am primit de la Consiliul Județean aproximativ 2,5 miliarde de lei vechi, bani care ne-au ajuns doar în luna ianuarie, să plătim drepturile persoanelor cu handicap și însoțitorilor acestora pentru luna decembrie 2018. De atunci, lunar, plătim din bugetul local. Acum, la data de 1 august, rămânem fără bani. O să le explic oamenilor care este situația și o să-i duc la Consiliul Județean, să le dea banii cuveniți. Nu se poate așa ceva, e bătaie de joc!”, declară primarul Tiberiu Costea.