Cea mai veche biserică vâlceană cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil datează din 1489
Ziua de 8 noiembrie marchează în calendarul religios sărbătoarea arhanghelilor și, în special, a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, ocazie cu care aproape 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica. Conducători ai cetelor de îngeri și simboluri ale biruinței, arhanghelii, șapte la număr, sunt, în mod traditional, reprezentați purtând săbii sau lănci și având aripi pentru a putea călăuzi sufletele în drum spre Rai. Sfinții Mihail și Gavriil sunt cei mai cunoscuți dintre aceștia, primul deoarece, conform Noului Testament, conduce armatele lui Dumnezeu împotriva forțelor lui Satana și îl învinge pe acesta în timpul războiului din cer, iar al doilea fiindcă i-a vestit Maicii Domnului nașterea lui Iisus. În tradiția populară, Sf. Mihail este venerat drept arhanghelul care păzește porțile Raiului, luptă cu diavolul, veghează bolnavii și stăpânește văzduhul, alături de Sf. Ilie.
În Oltenia, venerația față de Sfinții Arhangheli s-a transpus într-o salbă de monumente religioase închinate acestora în toate colțurile regiunii. La acest capitol, Vâlcea este cap la cap în clasament cu Doljul, pe lista monumentelor istorice din judeţul nostru și-au găsit loc următoarele lăcașuri de cult: Biserica fostei mânăstiri Sf. Arhangheli, Arhanghel 38A Cartier Arhanghel, municipiul Râmnicu Vâlcea, Biserica Sf. Arhangheli, sat Bistrița; comuna Costești, Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, sat Bodești; comuna Alunu, Biserica Sf. Arhangheli, sat Budești; comuna Budești, Biserica Sf. Arhangheli, sat Modoia; comuna Cernișoara, Biserica Sf. Arhangheli și Sf. Treime, sat Surpatele; comuna Frâncești, Biserica Sf. Gheorghe și Sf. Mihail și Gavril, sat Fârtățești; comuna Fârtățești.
Lăcaș binecuvântat de Dumnezeu, Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” oferă credincioșilor, de sute de ani, liniște și bucurie sfântă. Situat pe strada Știrbei Vodă, monumentul istoric, fost schit de călugări, se poate înscrie ca mărturie a celor mai vechi chinovii din Oltenia. Devenită biserică de mir, ea deserveşte satele Aranghel, Priba şi o parte din strada Ştirbei Vodă, fiind filială a Bisericii parohiale cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”.
Existența acestui lăcaș de cult se pierde însă în negura vremii.
Răsfoind paginile istoriei, regăsim prima atestare documentară a schitului în anul 1489 sau 1490, când domnitorul Vlad Călugărul îi întăreşte stăpânirea pe o moşie aflată pe locul bisericii actuale.
Istoricul Dinu C. Giurescu consideră că biserica ar fi existat de la sfârşitul secolului al XIV-lea sau începutul celui următor. Credincioșii care îi trec pragul pot citi pisania, unde se menționează că Stoica vel paharnic, strămoşul vestitei familii olteneşti a Pârâienilor, este cel care în anul 1522 zideşte din temelie biserica cu hramul „Sfinţii Îngeri” pentru a fi locaş de pomenire al familiei.
De-a lungul timpului, au existat numeroase mărturii referitoare la această biserică.
În timpul domniilor lui Radu Vodă Paisie, Petru cel Tânăr si Radu Vodă Leon, se fac menţiuni în documentele vremii cu privire la sfântul lăcaş de cult.
La 20 septembrie 1717, schitul va fi închinat Patriarhiei din Alexandria şi va rămâne astfel până la secularizarea averilor mănăstireşti. Schitul avea „moşii, mori, vii, ţigani şi rumîni”.
Din cauza degradării, biserica schitului a fost rezidită din temelie în anul 1725 de către Arhimandritul Petronie de la Segarcea şi Gherman din Arhanghel, egumenul schitului, pe temelia unei ctitorii existente din timpul lui Vlad Călugărul, din 1489-1490.
Cu această ocazie, au pus de s-a cioplit în piatră, pe patru rânduri deasupra uşii în pridvor următoarea pisanie: „Această sfântă şi dumnezeiască besearică ce se kiamă Arhanghel, unde să prăznuiaşte hramul Sfinţilor Îngeri, care din temelie au fostă zidită de jupan Stoica vel paharnic, leat 7030 – adică 1521-1522 – şi fiindă veke s-au surpat. Iar acum în zilele kesariceştii împărăţii s-au apucat kir Partenie arhimandrit de Segarcea şi cu egumenul Gherman din Arhanghel de au făcut-o cu cheltuiala lor ca să le fie pomană în veci”.
Intemperiile vremii şi-au pus amprenta asupra înfăţişării bisericii, astfel că aceasta a fost reparată şi recondiţionată în mai multe serii, în anii: 1811, 1894, 1921, 1925 şi 1940 după cutremurul din noiembrie. La reparaţia din 1894 ,s-a refăcut chiar şi zugrăveala.
În septembrie 1990, după reparaţii capitale desfăşurate sub îndrumarea Preotului Paroh iconom stavrofor Emilian Părăuşeanu, biserica a fost resfinţită de Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului de la acea vreme.
Biserica este şi rămâne un interesant obiectiv turistic. Schitul a fost nu numai altar de rugăciune, ci şi locaş de cultură. Aici se şcoleau diecii ca notari ai satelor, care, alături de monahi şi viitori preoţi, au reuşit să deprindă primele noţiuni de citire şi scriere în slavonă şi greacă. Ridicată întru cinstirea şi lauda Sfinţilor Arhangheli, biserica se adăugă comorilor de arhitectură religioasă ale Râmnicului, răsplătind cucernicia şi cuvioşia locuitorilor săi și contribuind astfel, pe plan material şi spiritual, la păstrarea identităţii naţionale. Monument istoric de mare importanţă pentru vâlceni, Biserica „Sfinţii Arhangheli” așteaptă pelerini din toată ţara să îi treacă pragul şi să înalţe rugăciuni către Preamilostivul Dumnezeu.