Cât de blond este Dan Negru!
Aseară, târziu, am primit câteva telefoane. Unul era de la fratele meu, caricaturistul Marian Avramescu. Altele, trei, care i-au urmat, de la prieteni apropiați mie și scrisului meu, conțineau, la unison, o revoltă. Te uiți la Dan Negru? N-am priceput. La cine și la ce? La emisiunea cu blondele, Antena 1, moderată de Dan Negru! Nu, zic, speriat că s-a petrecut ceva de care ar fi trebuit să am cunoștință, iar eu mă găsesc scufundat în lecturi. Citesc! – am răspuns, oarecum vinovat. Fiecare îmi istorisește, precipitat, o ”măgărie” comisă de susnumitul. Rezum mesajele telefonice. Utilizând o poezie a ta, una din cele foarte cunoscute, ”Bună seara, iubito”, a lălăit o jumătate de oră inepții pe un chestionar având la bază versurile tale. A extras din ele un cuvânt pe care ”blondele” trebuiau să-l nimerească. Și ce-i cu asta ? Este. Dan Nagru a repetat de zeci de ori minciuna că-s versurile lui Caramitru, că-i cântecul Loredanei, o singură dată a scăpat și adevărul că-i creația muzicală a compozitorului Adrian Enescu. Putea să rezulte nu doar că poezia ta e a lui Caramitru, ci că-i scrisă direct, într-un moment de exaltată inspirațiune, chiar de Dan Negru!
Mi-a fost trimis, prin sofisticatele mijloace electronice, și un extract din această emisiune despre pretinsa prostie a blondelor. Eu știu destule blonde deștepte. Mă rog, am reușit să urmăresc pasajul incriminat care ține și tot ține. Dintr-o strofă a poeziei mele ”bună seara, iubito, pot să-ți spun prin cuvinte/ că puține mai sunt pe pământ lucruri sfinte/ că intră, iubiri, prematur în morminte/ bună seara, iubito, pot să-ți spun prin cuvinte”, autorul scenariului extrage un cuvânt pe care ”blondele” trebuie să-l ghicească. Comentariile, lălăiala, tumbele făcute de realizatorul căruia nu-i mai ajungi cu prăjina la nas, pleacă de la munca și creația mea. Negru îmi fură, într-adevăr, una din poeziile foarte cunoscute, pe versurile căreia mai mulți compozitori au imaginat cântece (cel consacrat e al lui Adrian Enescu, cu care am realizat primele două discuri ale Loredanei, cu 17 cântece, toate pe versurile mele; debutul care avea s-o lanseze) și o utilizează ingorând dacă nu o lege a dreptului de autor, măcar una morală. Tot amân să dau curs sfatului unui alt amic de a da în judecată ProTV pentru că mi-a utilizat, fără acceptul meu și fără să mă remunereze, un an, dacă nu mai mult, la începutul și sfârșitul fiecărui episod dintr-un serial numit Inimă de țigan sau de țigancă, ceva de genul ăsta, o poezie devenită cântec. E tot creația muzicală a lui Adrian Enescu și creația literară a lui Lucian Avramescu. Măcar cei de acolo mă menționau în generic. Acum, mă văd în situația de a înfrunta ignoranța sau reaua credință a lui Dan Negru, autointitulat ”profesor” la o academie de ziariști. Academicul ăsta, care rulează în toate emisiunile lui cel mult 30 de cuvinte, între care zece sunt hăhăieli, n-a învățat câteva lucruri de bun simț privind creația. Ce pot face spre a-mi apăra munca? A fost, am văzut și eu bine, o dezbatere pe ”text” din care fusese eliminat un cuvânt. Nu au eliminat din ”cântec” o notă muzicală! Construind pe ea un întreg show de televiziune, autorul trebuia menționat” (…)