Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

30 octombrie 2020

Bălcescu, sărbătoritul finelui de săptămână


După cum vă informam și edi­țiile noastre precedente, în peri­oada 4 – 5 iulie 2015, primăria Nicolae Bălcescu în parteneriat cu Memo­ria­lul Bălcescu, a organizat Sărbă­toarea Comunei Nicolae Bălcescu, ediția a VII-a. Evenimentul a avut loc în incinta Memorialului Nicolae Bălcescu, programul începând de sâmbătă, 4 iulie, de la ora 16,00 cu Simpozionul „Nicolae Bălcescu – 196 de ani de la naştere”, iar dumi­ni­că cu programe artistice pentru toa­te gusturile. Sărbătoarea și nu­mele comunei au fost strâns legate de personalitatea marelui revolu­țio­nar de la 1848, Nicolae Bălcescu, a cărui zi de naștere este 29 iunie. De aici și fixarea datei Zilei comu­nei, în primul weekend după această zi.
Memorialul Bălcescu este sin­gurul muzeu din România dedicat memoriei lui Nicolae Bălcescu. În anul 1968, pe Valea Topologului, în satul de unde-şi trage rădăcina fa­milia marelui revoluţionar, istoric şi patriot, se deschide un muzeu con­sacrat memoriei acestuia, în clă­­direa pe care în 1948 Radu Man­drea a donat-o statului în cinstea lui Nicolae Bălcescu spre a fi „loc de reculegere şi de studiu”. Este vorba de un conac boieresc construit în stil brâncovenesc cu influenţe gotice, cu o suprafaţă mai mare de 600 de petri pătraţi a cărui construcție, în mai multe etape, a început în 1824 si s-a finalizat in 1937. Din 1991, muzeul a devenit instituţie de sine stătătoare, cu personalitate juri­di­că. Colecţiile Memorialului Nicolae Bălcescu cuprind peste 15.000 de bunuri culturale şi de patrimoniu, artă decorativă, mobilier Bieder­mayer, tablouri, o arhivă de o ines­timabilă valoare culturală, amintiri despre Nicolae Bălcescu şi familia acestuia, fiind o carte deschisă spre cunoaşterea celui mai auten­tic reprezentant al unei generaţii care s-a identificat până la conto­pire cu neamul său pe care l-a ser­vit cu deplină dăruire nu numai a sufletului dar şi a vieţii. Cele 11 încăperi ale expoziţiei de bază au fost împărţite în două părţi: în prima parte a expoziţiei, a fost amenajat conacul Bălceştilor, unde este re­dată atmosfera de epocă cu aju­to­rul mobilierului elegant, al covoa­relor olteneşti, al ceramicii de Corbi sau de Curtea de Argeş, al tablou­rilor de familie.
În salonul literar, sufragerie, dor­mitorul Zincăi sau în birouri, se pot admira mobiler Biedermayer, oglinzi veneţiene, ceramică pictată, candelabre de fier forjat, potretele Zincăi Bălcescu, a fraţilor Cos­tache, Nicolae, Maria şi Barbu, sau a urmaşilor Zoe Mandrea şi Radu Mandrea, fotografii cu membrii familiei printre care şi Bonifaciu Florescu urmaşul lui Nicolae dintr-o relaţie cu Alexandra Florescu. Vor reţine atenţia şi splendidele sobe de cahle renane refăcute în 1937 la atelierele de la Văcăreşti după schiţele lui Radu Mandrea, mode­lele fiind diferite în fiecare sală. În a doua parte a expoziţiei, este pre­zentată viaţa şi activitatea marelui revoluţionar Nicolae Bălcescu, aici fiind expuse cărţi şi documente vechi, scrisori şi manuscrise, studii publicate în „Magazin istoric pentru Dacia”, toate ilustrând rolul lui Ni­colae Bălcescu în cadrul revolu­ţiei de la 1848 din Ţara Românească. Centrul documentar păstrează exem­plare rare ale istoriografiei ro­mâ­neşti, lucrări cu tematică franc­ma­sonică, precum şi fondul Ma­gheru. Expoziţia de artă valorifică lucrări cu tematică istorică, legate de personalitatea lui Nicolae Băl­cescu, dar şi creaţii ale artiştilor par­ticipanţi în taberele de pictură „Art Campus” şi „Rotonda spiritului românesc”. În parcul conacului se află biserica de lemn din Gâltofani, adusă aici în anul 1974 fiind monu­ment istoric cu o vechime mai mare de două secole. Este o biserică de plan dreptunghiular alcătuită din altar, naos, pronaos şi pridvor. Pereţii din bârne de stejar încheiate în coadă de rândunică, învelitoarea este din şindrilă. Ultima fază de construcţie-pridvoru- este din zid. În interior, biserica a fost pictată de către o echipă de zugravi din satul Şchei. A fost locaş de cult, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, când sătenii din Gâltofani au construit altă biserică de zid. Lângă biserică, se află mormintele Sevastiţei Băl­cescu (transferat din cimitirul pa­ro­hial local) şi al lui Barbu Bălcescu (transferat din cimitirul Sineasca din Craiova).
Altfel, desfășurătorul zilei de duminică a cuprins: Program folclo­ric al or­ches­trei de muzică popu­lară “Mu­gu­raş de Topolog”, coor­do­nator prof. Ion Nicolae, Program folcloric al rapsodului popular înv. Mihail Din­că, Program folcloric cu for­ma­ţia “Hai­ducii de la Amărăşti”, Fe­s­­ti­vi­­tate de înmânare a diplo­me­lor pen­tru con­cursul de poezie pa­trio­tică “Ni­colae Bălcescu” – Ediţia a XIII-a, or­ganizat în parteneriat cu CJCPCT Vâl­cea, Concertul Or­ches­­trei “Rap­so­­­dia Vâl­ceană”, di­rijor Gheorghe Ior­dache, soliştii vo­cali: Cristina Udrea, Mioara Raica, Luminiţa Tănsasie, Alin Pa­ve­lescu şi Corin Do­brinescu, soliştii instru­men­tişti: Gheorghe Voinic Ionuţ Puia, Andrei Rizoiu şi Nicolae Urmuzescu și program folcloric cu formaţia “Fraţii Ştefănescu”, solist Cornel de la Vâlcea.

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Eveniment