Bălcescu, sărbătoritul finelui de săptămână
După cum vă informam și edițiile noastre precedente, în perioada 4 – 5 iulie 2015, primăria Nicolae Bălcescu în parteneriat cu Memorialul Bălcescu, a organizat Sărbătoarea Comunei Nicolae Bălcescu, ediția a VII-a. Evenimentul a avut loc în incinta Memorialului Nicolae Bălcescu, programul începând de sâmbătă, 4 iulie, de la ora 16,00 cu Simpozionul „Nicolae Bălcescu – 196 de ani de la naştere”, iar duminică cu programe artistice pentru toate gusturile. Sărbătoarea și numele comunei au fost strâns legate de personalitatea marelui revoluționar de la 1848, Nicolae Bălcescu, a cărui zi de naștere este 29 iunie. De aici și fixarea datei Zilei comunei, în primul weekend după această zi.
Memorialul Bălcescu este singurul muzeu din România dedicat memoriei lui Nicolae Bălcescu. În anul 1968, pe Valea Topologului, în satul de unde-şi trage rădăcina familia marelui revoluţionar, istoric şi patriot, se deschide un muzeu consacrat memoriei acestuia, în clădirea pe care în 1948 Radu Mandrea a donat-o statului în cinstea lui Nicolae Bălcescu spre a fi „loc de reculegere şi de studiu”. Este vorba de un conac boieresc construit în stil brâncovenesc cu influenţe gotice, cu o suprafaţă mai mare de 600 de petri pătraţi a cărui construcție, în mai multe etape, a început în 1824 si s-a finalizat in 1937. Din 1991, muzeul a devenit instituţie de sine stătătoare, cu personalitate juridică. Colecţiile Memorialului Nicolae Bălcescu cuprind peste 15.000 de bunuri culturale şi de patrimoniu, artă decorativă, mobilier Biedermayer, tablouri, o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, amintiri despre Nicolae Bălcescu şi familia acestuia, fiind o carte deschisă spre cunoaşterea celui mai autentic reprezentant al unei generaţii care s-a identificat până la contopire cu neamul său pe care l-a servit cu deplină dăruire nu numai a sufletului dar şi a vieţii. Cele 11 încăperi ale expoziţiei de bază au fost împărţite în două părţi: în prima parte a expoziţiei, a fost amenajat conacul Bălceştilor, unde este redată atmosfera de epocă cu ajutorul mobilierului elegant, al covoarelor olteneşti, al ceramicii de Corbi sau de Curtea de Argeş, al tablourilor de familie.
În salonul literar, sufragerie, dormitorul Zincăi sau în birouri, se pot admira mobiler Biedermayer, oglinzi veneţiene, ceramică pictată, candelabre de fier forjat, potretele Zincăi Bălcescu, a fraţilor Costache, Nicolae, Maria şi Barbu, sau a urmaşilor Zoe Mandrea şi Radu Mandrea, fotografii cu membrii familiei printre care şi Bonifaciu Florescu urmaşul lui Nicolae dintr-o relaţie cu Alexandra Florescu. Vor reţine atenţia şi splendidele sobe de cahle renane refăcute în 1937 la atelierele de la Văcăreşti după schiţele lui Radu Mandrea, modelele fiind diferite în fiecare sală. În a doua parte a expoziţiei, este prezentată viaţa şi activitatea marelui revoluţionar Nicolae Bălcescu, aici fiind expuse cărţi şi documente vechi, scrisori şi manuscrise, studii publicate în „Magazin istoric pentru Dacia”, toate ilustrând rolul lui Nicolae Bălcescu în cadrul revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească. Centrul documentar păstrează exemplare rare ale istoriografiei româneşti, lucrări cu tematică francmasonică, precum şi fondul Magheru. Expoziţia de artă valorifică lucrări cu tematică istorică, legate de personalitatea lui Nicolae Bălcescu, dar şi creaţii ale artiştilor participanţi în taberele de pictură „Art Campus” şi „Rotonda spiritului românesc”. În parcul conacului se află biserica de lemn din Gâltofani, adusă aici în anul 1974 fiind monument istoric cu o vechime mai mare de două secole. Este o biserică de plan dreptunghiular alcătuită din altar, naos, pronaos şi pridvor. Pereţii din bârne de stejar încheiate în coadă de rândunică, învelitoarea este din şindrilă. Ultima fază de construcţie-pridvoru- este din zid. În interior, biserica a fost pictată de către o echipă de zugravi din satul Şchei. A fost locaş de cult, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, când sătenii din Gâltofani au construit altă biserică de zid. Lângă biserică, se află mormintele Sevastiţei Bălcescu (transferat din cimitirul parohial local) şi al lui Barbu Bălcescu (transferat din cimitirul Sineasca din Craiova).
Altfel, desfășurătorul zilei de duminică a cuprins: Program folcloric al orchestrei de muzică populară “Muguraş de Topolog”, coordonator prof. Ion Nicolae, Program folcloric al rapsodului popular înv. Mihail Dincă, Program folcloric cu formaţia “Haiducii de la Amărăşti”, Festivitate de înmânare a diplomelor pentru concursul de poezie patriotică “Nicolae Bălcescu” – Ediţia a XIII-a, organizat în parteneriat cu CJCPCT Vâlcea, Concertul Orchestrei “Rapsodia Vâlceană”, dirijor Gheorghe Iordache, soliştii vocali: Cristina Udrea, Mioara Raica, Luminiţa Tănsasie, Alin Pavelescu şi Corin Dobrinescu, soliştii instrumentişti: Gheorghe Voinic Ionuţ Puia, Andrei Rizoiu şi Nicolae Urmuzescu și program folcloric cu formaţia “Fraţii Ştefănescu”, solist Cornel de la Vâlcea.