Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

30 septembrie 2020

20.936 de vâlceni au pensii de invaliditate


• statistica oficială a Casei Judeţene de Pensii arată descreşterea pensiilor de invaliditate faţă de anii precedenţi

Vă informam zile precedente despre faptul că, din 170.700 de vâlceni apţi de muncă, doar 74.500 sunt contribuabili, adică salariaţi oficiali. Cu alte cuvinte,  mai puţin de unul vâlceni din doi este plătitor de taxe şi impozite. Ca situaţia economică judeţului să fie şi mai bine conturată, la cei 74.500 de salariaţi, trebuie să adăugăm şi cei nu mai puţin de 100.353 pensionari, dintre care o cincime, adică 20.936 pe caz de boală, la un venit lunar  între 500 şi 567 lei. La Vâlcea, invalizii de gradul I primesc 2.418 pensii, cei de gradul II – 9563 iar ultimul grad de invaliditate cuprinde 8955 de dosare. În statistica pe care Casa Județeană de Pensii o deține, acest nivel este unul în scădere față de anii trecuți, când aveam aproape 25.000 de pensii pentru invaliditate.
Ce spune legea?
Conform  legislației în vigoare, o persoană poate beneficia de pensie de invaliditate dacă este încadrată într-un grad de invaliditate prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, iar în cazul personalului militar de comisiile de expertiză medico militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, indiferent de stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii. În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este: de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire; de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire; de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Care sunt beneficiarii?
De această pensie se bucură toți asiguraţii care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca; persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA; persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; elevii unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau studenţi ai unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar; elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale; persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.
Cum arată dosarul?
Actele necesare încadrării în grad de invaliditate: cerere; actul de identitate; documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii); adeverinţa eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical;documentul din care să rezulte cauza invalidităţii; documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, după caz. Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt, după caz: fişa BP2/adeverinţă de confirmare eliberată de direcţia de sănătate publică, în caz de boală profesională; FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de muncă al accidentului sau adeverinţă de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă; documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de schizofrenie / neoplasm / SIDA; pentru afecţiunea neoplazică se anexează şi rezultatul examenului histopa­tologic; certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau boală contractată în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a şcolilor militare.
Care sunt termenele?
Decizia medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz. Comisiile medicale de contestaţii funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă. Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării. Deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare. Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile necontestate în termen rămân definitive.
Ce controale se fac?
Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară. După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz: menţinerea în acelaşi grad de invaliditate; încadrarea în alt grad de invaliditate; redobândirea capacităţii de muncă. Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale. Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii. Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat. Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă; au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege; au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege. Pensionarii de invaliditate care sunt supuşi revizuirii medicale au obligaţia de a urma programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socio-profesionale. Neîndeplinirea, din motive imputabile pensio­na­ru­lui, a programelor recuperatorii atrage sus­pen­darea plăţii pensiei începând cu luna urmă­toare constatării. Casele teritoriale de pensii şi casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise. Pensia de invaliditate se acordă: de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate tempo­rară de muncă;de la data încetării calităţii de asi­gurat, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate;de la data înregistrării cererii, în situaţia persoanelor care nu mai sunt în activitate. Actele necesare: cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate (anexa nr. 7 la norme); carnetul de muncă (original şi copie); carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie); alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată; actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie, original şi copie; livretul militar (original şi copie); diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi; acte doveditoare privind stagiul de cotizare în specialitate – pentru personalul militar; adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme); adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă, în original (dacă este cazul) (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme); procura specială pentru mandatar (original și copie); acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare; adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011, original; alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie; decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original); adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original); copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională, unde este cazul. Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia. La stabilirea pensiei de invaliditate, se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă dintre stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6 la prezenta lege şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate. Stagiul potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de lege, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă. Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de: a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate; b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate. Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.
Recalcularea şi revizuirea pensiei de invaliditate
Pensia de invaliditate se poate recalcula prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea. Revizuirea pensiei de invaliditate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de trei ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.
Trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă
La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă şi, din oficiu, se acordă cuantumul cel mai avantajos. Indemnizaţia pentru însoţitor acordată pensionarilor de invaliditate gradul I se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

Etichete: , , ,

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Actualitate