Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

20 octombrie 2020

Vești bune: CONSILIUL JUDEȚEAN se «mișcă» pentru a prelua CULA GRECEANU


„Cum fac eu să plătesc chirie unui imobil aflat pe rol? Este un proces în curs… Când se va lămuri situația, voi veni cu o prevedere bugetară chiar în condițiile astea destul de complicate, da? pentru că aici vorbim cu cătușele pe masă, nu cu alte lucruri, să putem aloca și un leu și 10 și 50 milioane din banii statului pentru a-i da unui primar și lucrurile să fie în regulă”. Au trecut aproape doi ani de la această declarație a președintelui Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu (foto, în centrul imaginii). Se întâmpla în ședința ordinară a legislativului județean din ziua de joi, 31 ianuarie 2019 după ce vicepreședintele pe probleme de cultură, Adrian Bușu (foto, în dreapta imaginii), avusese următoarele observații pe tema Culei Greceanu: „Complexul muzeal de la Măldărești conține două cule, Greceanu și Duca. Cea de-a doua a fost donată statului român, în timp ce prima a fost restituită urmașilor proprietarilor. Din momentul restituirii, reprezentanții Consiliului Județean Vâlcea au negociat cu noii proprietari achitarea unei chirii lunare în cuantum de 5.000 lei pentru a păstra cula integrată în complexul muzeal. A fost și o tentativă de cumpărare a culei, s-au alocat 10 miliarde lei vechi, dar prețul a fost considerat mic de către urmașii familiei Greceanu. Cula nu a putut să fie cumpărată. Cel care putea să cumpere cula, cu drept de preemțiune era Ministerul Culturii și Identității Naționale. Proprietarii au somat ministerul, anul trecut, anunțând intenția de vânzare a culei. S-a întârziat cu răspunsul, din păcate. Ne-a pus și pe noi în dificultate, speram ca ministerul să o achiziționeze și să ne-a dea în administrare. Nu am mai avut sursele necesare de a plăti chiria. Mai mult, au apărut și alte persoane care pretind că sunt moștenitori și s-a iscat un litigiu juridic. Este o procedură în derulare la Tribunalul Vâlcea. Am fost și somați să nu mai folosim cula. Am discutat cu domnul președinte Rădulescu și avem prevăzute în buget sumele necesare pentru chirie, dar ne păstrăm și intenția de a o cumpăra. Suma de vânzare este undeva la 400-500 mii de euro. Să disponibilizăm această sumă pentru cumpărare este destul de greu, sperăm că o să fim ajutați de Ministerul Culturii, mai ales că este o culă valoroasă din punct de vedere istoric. Noi vom accesa un proiect european de 5 milioane de euro pentru reabilitarea Culei Duca și a Casei Memoriale Duca. Dacă aveam în posesie și Cula Greceanu cel mai probabil și ea trecea printr-un proces asemănător. Noi am luat legătura cu proprietarii și ne-au înțeles, vor opri procedurile de vânzare și după aprobarea bugetului noi vom achita ratele restante. Se va întâmpla undeva la începutul lunii martie. Mă repet, însă, vom aștepta și terminarea acelui litigiu”.

O bijuterie uitată…

Cula Greceanu este una dintre principalele atracții turistice din comuna Măldărești, un adevărat monument simbolic al arhitecturii românești datând din secolul al XVIII-lea, care combină armonios componente tradiționale specifice zonei cu elemente caracteristice fortificațiilor. Cula este recunoscută între fortificațiile zonei datorită aspectului arhitectural. Originea istorică a construcției este ușor ambiguă întrucât există mai multe surse istorice și populare care menționează informații privind data primei atestări documentare.
Conform legendei, povestea edificiului începe în secolul al XVI-lea, când Nan Paharnicul construieşte un turn de apărare pentru a proteja locurile de cetele de haiduci, în 1516. După această dată este menționat, nepotul său, Tudor Maldăr, cel care ridică în jurul turnului o casă fortificată, moşia Măldăreştilor, renumiţi pentru bogăţiile lor, întinzându-se, în 1590, de la munţi până la Dunăre.
Tradiția spune că Tudor Maldăr, căpitan în armata lui Mihai Viteazul pierde lupta cu tătarii și este luat ostatic de hanul tătarilor. Este salvat de la moarte de fiica hanului care se îndrăgostește de el. Drept recunoștință pentru că i-a salvat viața, Tudor îi dăruiește casa fortificată abia construită.
Contrar legendei, sursele istorice menționează că edificiul datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea când „jupân Gheorghe Măldărescu și jupânița Ego Eva” fie au construit-o din temelii, fie au restaurat o construcție mai veche.
De-a lungul istoriei, sunt menționate diferite modificări: ctitorirea edificiului fortificat are loc într-o perioadă caracterizată de agravarea dominației turcești asupra Țării Românești când boierii locali încercau să își apere avutul de invadatori în condițiile slăbirii autorității statului în raport cu puterea otomană.
Dovada istorică prin care se atestă această ctitorire este piatra de mormânt situată pe latura de sud a pronaosul bisericii cu hramurile Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe şi Sfinţii Voievozi, clădită în apropierea culei în anul 1790 și ctitorită de boierul Măldărescu împreună cu soția lui. Inscripția funerară precizează: „Supt această piatră să odihneascu oasele răposatului robului lui Dumnezeu dumnealui boiarului Gheorghe Măldărescu, 1798”.
Despre ultima urmaşă Maldăr, jupâniţa Eva, sursele istorice relatează că a fost umilită şi jefuită de tâlhari. Fiicei sale, Maria, i-au revenit prin zestre la căsătoria ei cu Gheorghe Greceanu, moşia Măldăreşti, munţii şi cula. Începând cu această dată, cula este proprietatea Grecenilor. Unele surse spun însă că edificiul a fost cumpărat de boiernaşul Radu Greceanu. Mărturie a legăturii dintre cele două familii este fresca reprezentând membrii familiei Măldărescu, pictată de Olga Greceanu care se găsește expusă în camerele de la primul etaj.
Imobilul a intrat în patrimoniul muzeului din 1956. Mergând pe firul istoriei, în 1978, înainte de a muri, Olga Greceanu, proprietara Culei Greceanu a înfiat-o pe fata familiei Anghel, doctoriţa Mileta Anghel Greceanu care a intrat în posesia tuturor bunurilor deţinute de Olga Greceanu după 1990. În 2007, moștenitoarea a intrat în posesia Culei Greceanu, a anexei şi terenurilor de la Măldăreşti.
Așezată pe valea Lunca Vatului, la margine de pădure, construcția înaltă prezintă ziduri și metereze îmbinând armonios trăsăturile specifice caselor boierești și componente țărănești. Mica cetate creată pentru apărarea familiilor pe care le adăpostea se transformă într-un refugiu, dar își păstrează totodată și caracteristicile specifice unei gospodării. Se mai spune că edificiul a fost renovat chiar de Constantin Brâncoveanu, păstrând până astăzi modificările aduse de acesta. Printre particularitățile stilului brâncovenesc se numără următoarele elemente arhitecturale: ferestrele pivniței lucrate în piatră traforată, două cerdace cu arcade și bolțile de penetrare din camera situată la primul etaj. Vizitatorii pot accesa edificiul pe o ușă masivă de stejar și pot urca la etaj pe o scară din lemn cu trepte groase. Rolul de fortăreață este subliniat de prezența celor două guri de tragere prevăzute în zidul exterior al turnului care servesc drept mijloace de apărare a intrării.
Primul etaj cuprinde o încăpere de dimensiuni reduse accesată din pridvorul dinspre răsărit. O scară mobilă acționată de o sfoară care pornește de aici duce spre o ascunzătoare sigură în caz de atac. Cea de-a doua încăpere este îngustă și are doar o ferestruică. Tot la primul etaj se află și o încăpere folosită pentru primirea oaspeților care duce într-o cameră cu bolți, unde, în anul 1936, pictorița Olga Greceanu a pictat în frescă momente din istoria familiei Măldărescu și portretele membrilor săi, folosind ca sursă de inspirație reprezentarea votivă expusă în biserica din apropiere.
La etajul al doilea, scara dă într-o logie deschisă prin două arcade trilobate, de o eleganță desăvârșită. Recent în aripa de nord s-au amenajat două camere pe locul ocupat întrecut de o mansardă. Cerdacul duce spre turn, dând într-o cameră care putea fi blocată în caz de atac. Spre deosebire de alte case asemănătoare, la Cula Greceanu pivnița nu are legătură cu etajul, element care demonstrează că este una dintre cele mai vechi clădiri de acest tip. În caz de primejdie, avantajul era că restul clădirii rămânea izolat și protejat, dar, în același timp, pridvorul și ferestrele de la etaj erau ușor de accesat de invadatori pentru că partea de jos se afla în pământ.
Intrând în patrimoniul statului, în 1964 două încăperi din Cula Greceanu au fost transformate în punct raional muzeistic. Lucrările de restaurare și conservare au avut loc în perioada 1966-1967, ulterior fiind deschisă publicului vizitator. Casa este neschimbată pe dinafară.
În prezent, în interiorul culei sunt expuse elemente care încearcă să reconstituie atmosfera de la curtea boierească specifice Olteniei: pridvor înalt, uși de stejar, trei arcade trilobate, turnul de apărare, scara mobilă, sobe cu olane, mobilier masiv din lemn masiv de stejar din secolul al XIX-lea, carpete oltenești și o tavă de argint autentică, un gramofon vechi, un sfeșnic cu șapte brațe, o masă sculptată cu 12 motive zodiacale din secolul al XIV-lea de culoare maro, catifelată, creneluri pentru flinte abia vizibile din exterior, dar care îi avantajau pe cei dinăuntru, foișorul crenelat la bază după model sârbesc.
Elementele decorative autentice au folosit drept cadru pentru turnarea producțiilor cinematografice românești de referință ca: „Neînfricații”, „Drumul Oaselor”, „Iancu Jianu – Haiducul”, „Trandafirul galben”.
Ei bine, momentul implicării efective se va consuma în ziua de 20 octombrie 2020, când aleșii județului vor avea de votat un proiect de hotărâre privind exercitarea dreptului de preemțiune la cumpărarea imobilului de la Măldărești.

Ce mai votează aleșii în ședința de marți?

Iată cum arată și restul ordinii de zi pentru „ordinara” de marți: Aprobarea procesului – verbal al ședinței ordinare a CJ Vâlcea din data de 18 septembrie 2020, Informare privind activitatea desfășurată de Președintele CJ Vâlcea de la ultima ședință ordinară și până în prezent, Informare privind activitatea din trimestrul III 2020 a instituțiilor publice de cultură aflate sub autoritatea CJ Vâlcea, Proiect de hotărâre privind rectificarea Anexei nr. 1 la Hotărârea CJ Vâlcea nr. 6 din 31 ianuarie 2020, cu modificările și completările ulterioare, Proiect de hotărâre privind validarea Dispoziției Președintelui CJ Vâlcea nr. 356 din 6 octombrie 2020 privind aprobarea majorării bugetului propriu al Județului Vâlcea cu suma de 389,25 mii lei și a bugetului de venituri și cheltuieli al SJU Vâlcea, în baza prevederilor art. 25, alin. (14), lit. a) din OUG nr. 135/2020, rectificarea Bugetului propriu al Județului Vâlcea, a Listei obiectivelor de investiții ale CJ Vâlcea, a Bugetelor unor instituții publice finanțate parțial sau integral din venituri proprii, pe anul 2020, precum și a Programului lucrărilor de întreținere și reparații drumuri și poduri județene, pe anul 2020; Proiect de hotărâre privind punerea în aplicare a prevederilor OUG nr. 70/2020 în domeniul transportului public județean de persoane, prin curse regulate, în județul Vâlcea (…).

Etichete: , , , ,

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Actualitate