Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

29 septembrie 2020

Săptămâna personalităților la Biblioteca din Costești: Patru dintre cei mai importanţi fii ai satului, omagiaţi


Biblioteca Publică „G-ral Nico­lae Ciobanu” a organizat, în săptă­mâna 18 – 24 aprilie 2016, „Săpt­ă­mâna personalităților locale”. Astfel, au fost prezentaţi Alexandru Bălintescu, donatorul colecției din Secția de Artă „Gh.D.Anghel”, g-ral de brigadă Nicolae Ciobanu, istoricul Aurelian Sacerdoțeanu, și actorul Vasile Nițulescu.

Bălintescu, Alexandru I. (n. 9. ian. 1920, Costeşti-Ferigile – d. 26 nov. 1992, Râmnicu-Vâlcea) – filo­log; arhivist, muzeograf ; cerce­tător, publicist. A urmat şi cursuri – neterminate – la Conservatorul de Artă Dramatică, clasa de Balet (1943-1944). În timpul stagiului militar, va fi redactor la revista «Viaţa noastră». Paleograf la DGAS din Bucureşti (1946-1951), pe­rioadă în care a frecventat cer­cu­rile artistice bucureştene, cunos­când diverşi artişti plastici (Gh. D. Anghel, Gh. Tomaziu ş.a.), muzico­logi (Valentin Gheorghiu) etc., din creaţiile cărora vom găsi, peste ani, în Muzeul de Artă («Colecţia de artă plastică») din Costeşti, înfiinţat de Al. Bălintescu (16 august 1970; din 1977 – Secţia de Artă a Muzeului Judeţean de Isto­rie). Şef al Secţiei Regionale a Arhivelor Statului – Vâlcea, al cărei ctitor este considerat (1951-1953), director al Filialei Craiova a Arhi­velor Statului (1953-1972). În toţi aceşti ani, îl va lega o strânsă prie­tenie, de sculptorul Gh. D. Anghel. Din 1972: şef al Secţiei de Artă a Muzeului de Istorie al Judeţului Vâlcea.
Cărţi publicate: Problema ţăra­ni­lor în Craiova, în secolul al XIX-lea (1967), Arhiva generalului Gheor­­ghe Magheru. Catalog de do­cumente, 1582-1880 (1968); în co­la­­borare: Documente noi în le­gă­tură cu răscoala poporului român de sub conducerea lui Tudor Vladi­mi­rescu (1954), Meşteşugari şi ne­gus­tori din trecutul Craiovei (1957) ş.a. (EIR, pag. 50; OSCA/1, pag. 48-49; D. Bondoc, Alexandru Bălin­tescu. Artizanul Muzeului de Artă din Costeşti-Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Offsetcolor, 2007).

Ciobanu, Nicolae (n. 1 mai 1933, în fostul sat Ferigile, com. Costeşti – Vâlcea) – istoric, cerce­tător, publicist; general de brigadă. (MApN) şi strateg militar; cursuri postuniversitare de perfecţionare în limba franceză (1976-1977). Doc­tor în ştiinţe militare, al Aca­de­miei de Înalte Studii Militare, cu teza Dezvoltarea armatei române între Unirea Principatelor şi procla­ma­rea independenţei de stat a României, 1859-1877 (1981). Ca­rieră universitară (1966-990); şef al Secţiei de Istorie militară din Direc­ţia de Studii şi Cercetări Operativ-Strategice şi Istorie Militară (1990-1991); director adjunct al Institu­tului de Istorie şi Teorie Militară din Bu­cureşti (1991-1993); preşedinte al Comisiei române de istorie mili­tară (din anul 1993). Membru în co­legiul de redacţie al revistelor „Pe aici nu se trece” şi „România eroică”. Premii şi distincţii obţinute: 1958 – medalia „Meritul Militar”, cl.a II-a, 1962 „Meritul Militar” cl.I; 1993 – premiul „Nicolae Iorga”, de­cer­nat de „Revista de istorie mili­tară”; Ordinul „Meritul Militar” cla­sele III (1970), II (1975), I (1980); premiul „Nicolae Bălcescu”, con­fe­rit de „Revista de istorie militară” (1999); premiul „Lt. col. Mircea To­mescu”, conferit de revista „Gân­di­rea militară” (1999) etc. În anul 2002, în urma gestului de a fi donat Bibliotecii comunale Costeşti 1500 de volume din colecţia sa perso­na­lă, Consiliul Local Costeşti a acor­dat bibliotecii numele generalului. Lu­crări publicate (selectiv): Curs de geografie militară (1984), Fac­to­rul geospaţial şi rolul său în întă­rirea capacităţii de apărare a ţării (1985), Trecătorile din Carpaţii ro­mâneşti (1988), Arta militară uni­ver­sală în epoca veche şi epoca me­die. Curs de istoria artei militare (1989), „Inflencia del piensamiento militar sobre la guera en los cinco ultimos iglos – el caso rumano” (1990) ş. a. (OSCA II, pag. 76-78; ME I, pag. 27-30).

Sacerdoţeanu, Aurelian (n. 20 decembrie 1904, com. Costeşti – satul Ferigile, jud. Vâlcea – d. 7 iunie 1976, Bucureşti) – istoric me­die­vist, arhivist, cercetător, publi­cist; doctor în istorie (Magna cum laude), cu teza Guillaume de Ru­brouck au milieu du XIII-ème siècle (1929). Absolvent, printre altele, al Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie din Bucureşti şi al Seminarului „Titu Maiorescu” din ca­pitală. Bursier la École Rou­maine en France, specializări la Sor­bona şi la alte institute su­pe­rioare din Paris. Carieră univer­si­tară. A fost unul dintre iniţiatorii co­lecţiei naţionale Documente privind istoria României. Director general al Arhivelor Statului între anii 1938-1953 şi director al revistei „Hriso­vul”. A fost recompensat cu diferite distincţii, printre care Premiul de Stat „Gheorghe Asachi” şi „Meritul cultural în gradul de cavaler, clasa a II-a”.

Lucrări publicate (în volum): Marea invazie tătară şi sud-estul european (1933), Consideraţii asu­pra istoriei României în Evul Me­diu. Dovezile continuităţii şi drep­tu­rile românilor asupra teritoriilor ac­tuale (1936), Unirea Românilor (1938), Introducere în cronologie (1943), Îndrumări în cercetările is­torice (1945), Culegerea de facsi­mile pentru Şcoala de arhivistică (seria slavă), în colaborare (1943 EIR, pag. 290-291; MDE/2, pag. 1682; OSCA I, pag. 352-354).

Vasile Nițulescu (n. 25 aprilie 1925 în Costești – Vâlcea; d. 11 fe­bruarie 1991, București) a fost un actor român. Desfășoară o presti­gi­oasă activitate teatrală (Teatrul Mic). În film, ca și în teatru, com­pu­ne personaje stranii, adesea mala­di­ve, care își asumă și rol de rezoneuri ai tramei.

Filmografie:
1958 – Viața nu iartă (r. Manole Marcus, Iulian Mihu)
1960 – Setea (r. Mircea Dră­gan); Soldați fără uniformă (r. Francisc Munteanu)
1961 – Poveste sentimentală (r. Iulian Mihu)
1971 – Printre colinele verzi (r. Nicolae Breban)
Sfânta Tereza și diavolii (1972)
1973 – Chemarea aurului (r. Ser­giu Nicolaescu, Wolfgang Staudte); Dincoio de nisipuri (r. Radu Gabrea)
1974 – Cireșarii (r. Andrei Blaier) – serial TV; Filip cel bun (r. Dan Pita); Tatăl risipitor (r. Adrian Petringenaru)
Întoarcerea lui Magellan (1974)
Un comisar acuză (1974)
1975 – Tănase Scatiu (r. Dan Pița);
Toamna bobocilor (1975)
1976 – Ultima noapte a singurătății (r. Virgil Calotescu)
Osânda (1976)
Toate pînzele sus (serial TV, 1977) – ep. 1-2
Iarna bobocilor (1977)
Iarba verde de acasă (1977)
1977 – Buzduganul cu trei peceți (r. Constantin Vaeni);
Profetul, aurul și ardelenii (1978)
Pentru patrie (1978)
Doctorul Poenaru (1978)
1979 – Clipa (r. Gheorghe Vitanidis); Falansterul (r. Savel Stiopul)
Burebista (1980)
1980 – Porțile dimineții (r. Radu Gurău)
1981 – Întoarce-te și mai privește o dată (r. Dinu Tănase)
1982 – Concurs (r. Dan Pița)
1983 – Întoarcerea din iad (r. Nicolae Mărgineanu); Dreptate în lanțuri (r. Dan Pița); Singur de cart (r. Tudor Mărăscu)
Misterele Bucureștilor (1983)
1984 – Încrederea (r. Tudor Mărăscu); Emisia continuă (r. Dinu Tănase); Moara lui Călifar (r. Șerban Marinescu)
Masca de argint (1985)
Căsătorie cu repetiție (1985)
1985 – Cantonul părăsit (r. Adrian Istrătescu-Lener); Punct și de la capăt (r. Alexa Visarion); Atkins (serial RDG)
1986 – Căutătorii de aur (r. Alecu Croitoru)
1987 – Noiembrie, ultimul bal (r. Dan Pița).

Alte articole de la Headlines