Du-te la...

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

20 septembrie 2020

Cum a schimbat Lucian Blaga istoria Costeştiului?


• de mai bine de un deceniu, de Izvorul Tămăduirii, muntenii de sub Arnota sărbătoresc ziua lor pe versurile unuia dintre cei mai profunzi şi fascinanţi poeţi români ai secolului trecut

Ziua Comunei Costeşti sub genericul „La obârşie, la izvoare” este o sărbătoare de dată recentă, poate una dintre cele mai proaspete dintre bornele importante ale calendarului cultural vâlcean. Complexitatea ei este una neştiută pe deplin…
Se întâmpla la mijlocul deceniului trecut, atunci când edilul Valeriu Popescu, un îndrăgostit iremediabil de poezia lui Lucian Blaga, lua decizia să închine o zi, cea mai specială a „anului costeştean”, izvoarelor miraculoase cu ape minerale sulfuroase şi iodate pe care localitatea le posedă.
Ideea profesorului Popescu de a-l lega pe Blaga şi poezia sa de apele Costeştiului nu era nici pe departe una strict personală, ţinta acestuia fiind revitalizarea unui potenţial balnear de-a dreptul fenomenal cât şi o întoarcere la origini, la izvoare a fiilor şi fiicelor pe care anii din urmă i-au urnit de acasă în goana după un trai mai bun departe de Costeşti.
Poezia lui Blaga este una extrem de sfredelitoare şi emană un fior pe care aproape fiecare dintre noi îl cunoaşte şi-l tăinuieşte cu greu. Poate şi de aceea, evenimentul de la Costeşti este mult mai mult decât o simplă sărbătoare locală, este un prilej de reflecţie, de analiză şi de regăsire sufletească în Săptămâna Luminată, de Izvorul Tămăduirii:

Cântecul obârşiei

La obârşie, la izvor
nici o apă nu se-ntoarce,
decât sub chip de nor.
La obârşie, la izvor
nici un drum nu se întoarce
decât în chip de dor.
O, drum şi ape, nor şi dor,
ce voi fi, când m-oi întoarce
la obârşie, la izvor?
Fi-voi dor atuncia? Fi-voi nor?

Alte articole de la Eveniment