Cine este Remus Borza? Un Mesia cam penal…


Remus Borza s-a născut în localitatea maramureșeană Copalnic Mănăștur la data de 12 ianuarie 1973, a studiat la Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din Baia Mare, iar în 1995 a absolvit Facultatea de Drept din București, fiind coleg de generație, printre alții, cu fostul premier Victor Ponta. Pe site-ul borzasiasociatii.ro, Remus Borza este descris astfel: „Este avocat definitiv în cadrul Baroului București de 18 ani, fiind specializat în drept comercial, drept civil, real estate, drept penal, dreptul muncii. Remus excelează în domeniile dreptului comercial, insolvență și piața de capital. Este Doctor în Management și lector la INPPA”.
În iunie 2012, Borza a fost numit administrator judiciar al Hidroelectrica, în calitate de coordonator al firmei de insolvenţă Euro Insol. După câteva luni era suspectat de conflict de interese. De altfel, în februarie 2015, Remus Borza a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru conflict de interese, după ce, în primă instanţă, el fusese achitat, așa cum nota la acea vreme Mediafax.
Instanţa supremă a dispus aplicarea unui termen de încercare de trei ani în cazul lui Remus Borza. Avocatul Remus Borza a fost găsit vinovat de conflict de interese pentru că firma de insolvenţă deţinută de el, Euro Insol, administratorul judiciar al Hidrolectrica, a încheiat 34 de contracte de asistenţă juridică cu casa de avocatură la care Borza era asociat. Instanţa supremă a dispus aplicarea unui termen de încercare de trei ani în cazul lui Remus Borza: „La aceeaşi pedeapsă a fost condamnată şi Nicoleta Munteanu, în calitate de reprezentant legal al Euro Insol SPRL, cea care, de altfel, a fost şi ea achitată în primă instanţă, de Curtea de Apel Bucureşti. Avocatul Remus Borza a fost găsit vinovat de conflict de interese pentru că firma de insolvenţă deţinută de el, Euro Insol, administratorul judiciar al Hidrolectrica, a încheiat contracte de asistenţă juridică cu casa de avocatură la care Borza era asociat. Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a înregistrat în 25 februarie 2013 dosarul în care Remus Borza şi Nicoleta Munteanu, avocaţi în Baroul Bucureşti, sunt suspectaţi de conflict de interese, iar în 8 iulie a început urmărirea penală în cazul acestora. Cei doi au fost trimişi în judecată în octombrie 2013. Procurorii au stabilit, în urma verificărilor, că Nicoleta Munteanu, în calitate de reprezentant legal al Euro Insol SPRL, desemnată administrator judiciar al companiei Hidroelectrica, în perioada noiembrie 2012 – februarie 2013, a încheiat 34 de contracte de asistenţă juridică între firma de insolvenţă şi Societatea Civilă Profesională de Avocaţi „Borza şi Asociaţii”. Asistenţa juridică a constat în reprezentare, redactare, semnare şi depunere a actelor în mai multe procese civile aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti, în care SC Hidroelectrica avea calitate de parte. Munteanu era asociat şi la SCP „Borza şi Asociaţii”. În cazul lui Remus Borza, procurorii au stabilit că, în calitate de reprezentant al Euro Insol, administrator judiciar al Hidroelectrica, în perioada noiembrie 2012-februarie 2013, a făcut 34 de plăţi către firma sa de avocatură, în baza contractelor încheiate de Munteanu. Procurorii au arătat că Borza este asociat atât în firma de insolvenţă Euro Insol, cât şi la SCP „Borza şi Asociaţii”, „realizând astfel, în mod direct, un folos material atât pentru sine, cât şi pentru asociatul său, Munteanu Nicoleta”. Societatea Euro Insol a fost administratorul judiciar al Hidrolectrica până în luna iunie 2013, când compania a ieşit din insolvenţă. Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă timp de un an, în perioada iunie 2012 – iunie 2013”, informa la vremea respectivă agenția MEDIAFAX.

One man show pe scena vâlceană

În urmă cu exact un an de zile în urmă, Borza a făcut spectacol pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Râmnic, în fața a câteva sute de angajați ai Hidroelectrica. Iată câteva dintre frazele cu care i-a înmărmurit pe oameni și o prefață la ceea ce trebuie să se aștepte angajații CET Govora: „În perioada 2013-2015 s-au renegociat peste 500 de contracte care erau împovărătoare, cu preţuri de la 3 până la 18% mai mari decât media pieţei, iar în toate acele contracte, Hidroelectrica pierdea. Hidroelectrica a fost vaca de muls pentru toţi şmecherii, din Bucureşti, Slatina, Vâlcea sau de oriunde din ţară ori din afara ei. Din 2012 s-a cam terminat cu şmecheria la Hidroelectrica. Nu spun că în totalitate, dar s-a redus considerabil. În această perioadă s-au făcut eforturi la nivelul managementului, de a restructura posturile (…). Sigur că au plecat oameni şi vor mai pleca, dar am încercat să plece aceia care niciodată nu trebuiau să fie în Hidroe­lectrica. S-au trimis preavize prin ţară, vor mai pleca alte 117 persoane. (…) Creşterea profitului companiei se regăseşte şi în buzunarul fiecărui salariat. În ultimii trei ani, veniturile salariaţilor s-au apreciat cu peste 1000 de lei. În 2012, câştigul mediu brut per salariat era de 5181 de lei, iar în 2016, câştigul mediu brut este de 6.114 lei. Văd că este multă ipocrizie, dar să o lămurim: aţi fi tentaţi să vă ridicaţi şi să îmi arătaţi fluturaşul, pe care scrie că aveţi doar 2.000 de lei salariu de încadrare, salariu de bază care este adiţionat în continuare cu 67 de prime, adaosuri, bonificaţii sau indemnizaţii. Pe acelea le uitaţi, nu? Şi acelea sunt venituri impozabile, şi toate se duc în câştigul salarial. Dacă vă este atât de greu şi nu mai suportaţi prigoana şi sunteţi atât de prost plătiţi fraţilor, am deschis acum două luni o listă de plecări voluntare, pe care nu prea v-aţi înghesuit. Au fost doar 65 de persoane înscrise, dar lista este des­chisă în continuare. Nimeni un este ţinut iobag la Hidroelectrica, fiecare are liberta­tea să plece la mai bine, dar uitaţi-vă şi în alte domenii, nu mai vorbesc de învăţământ şi sănătate, pentru că sunteţi mult mai bine plătiţi (…)Toţi vreţi majorări salariale, dar arătaţi-mi încă o firmă din România care, în 2015-2016, a acordat o majorare salarială de 6%. Noi încercăm să promovăm prin hotă­râre de guvern bugetul de venituri şi chel­tuieli pentru 2015, care, în forma asumată şi propusă de cei doi adminis­tratori, se loveşte de rezistenţa Ministerului de Finanţe, care refuză să promoveze un astfel de buget, care prevede o creştere salarială de 6% pe an, câtă vreme în Legea bugetului de stat creşterea maximă într-un an este de 2,2% în 2015 şi 1,8% în 2016. Noi nu vom ceda şi, dacă se va întâmpla să pierdem lupta, vom găsi formule interne, cum este stipulat şi în contractul colectiv de muncă, să se regăsească tot în buzunarul dumneavoastră, sub o altă formă. În legă­tură cu ce se promite, să ştiţi că adminis­traţia a fost întotdeauna parolistă în relaţia cu salariaţii Hidroelectrica şi a dat ceea ce a promis. Primele de vacanţă se vor da şi anul acesta. Trebuie să recunoaştem că, în Hidroelectrica, oamenii sunt bine plătiţi. Nu este vina noastră, a administraţiei, că există aceste discrepanţe între TESA şi exploatare. Noi am propus prietenului nostru de dialog social, sindicatul, schimbarea formulei de remunerare a personalului. Sperăm ca, pe viitor, pe lângă acea mărire salarială, de 6%, să reuşim să modificăm şi legea salarizării. Tragem nădejde că vor veni şi la ei, acum, cu ocazia alegerilor, nişte oameni mai deschişi la minte, mai puţin conservatori şi mai puţin vânduţi unor interese, altele decât cele ale companiei.”