Uite că nu-i așa. Se poate și cu sânge pe străzi, și la Teheran, și la Minneapolis, ca lucrurile să reintre în normal. Manifestațiile să fie înăbușite. Regimurile politice să supraviețuiască. Care este diferența dintre democrație și dictatură? În lumina noilor evenimente am putea spune că numărul de morți necesare în rândul protestatarilor pentru a schimba conducerea de partid și de stat. În Minnesota nu au fost suficiente două victime, la Teheran prea puține câteva mii, la Moscova nu contează peste un milion căzut pe front.
Există însă și câteva probleme de legitimitate pe care aceste manifestații pașnice reușesc să le transmită. O comisie din Camera Reprezentanților controlată de republicani a emis un raport prin care acuză Comisia Europeană de interferențe în politica statelor membre și în alegerile libere. Printre altele este dat și exemplul României. Dacă acest raport ar fi apărut într-un alt moment, poate ne-am fi speriat mai rău. Dar așa, ce legitimitate mai poate avea o astfel de comisie când sub guvernarea republicană sunt împușcați oameni pașnici pe străzi? Poate doar să ne propună și nouă același model de democrație. Nu, mulțumim. Până una alta, Nicușor Dan n-a omorât pe nimeni, oamenii s-au putut manifesta în voie, au avut ocazia să huiduie chiar și imnul național, nu li s-a întâmplat nimic. Cultura protestului este respectată la București, indiferent că ne place sau nu.
Pe de altă parte, judecând după trivialitățile și amenințările proferate pe internet, inclusiv cu moartea, dacă ar veni la putere tabăra adversă, nu cred că s-ar da în lături să pună în practică acele amenințări. Ba chiar ar avea o justificare, dacă se întâmplă în America, la noi de ce nu? Mințile înfierbântate suveraniste instigă la violență încă de pe acum.
Însă raportul comisiei juridice din Camera Reprezentanților nu este atât de preocupat de soarta democrațiilor europene, cât de amenzile pe care platformele online americane trebuie să le plătească pentru nerespectarea legislației europene în domeniu. Raportul susține că, sub pretextul combaterii „discursului instigator la ură” și al „dezinformării”, Comisia Europeană ar fi urmărit suprimarea opoziției politice și ar fi apelat la constrângerea platformelor prin amenințări financiare, inclusiv amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală. De fapt asta e buba.
Și aici avem un dublu standard. Anul trecut, după ce a preluat puterea, Donald Trump a somat platforma chinezească Tik-Tok să-și înstrăineze operațiunile americane, altfel i se va retrage licența de operare în Statele Unite. În final au preluat operațiunile. Cu alte cuvinte, noua conducere de la Casa Albă a intervenit brutal, recunoscând puterea pe care o au rețelele sociale în influențarea opiniilor politice. Acum, când Comisia Europeană a adoptat Digital Services Act (DSA), o decizie infinit mai blândă, apar criticile de peste ocean. Lupii moraliști s-au strâns în haită și au început să latre. Mai bine să rezolve schisma din societatea lor, zic și eu.