• Motto: „Când Dumnezeu a făcut biserica, dracu s-a luat la întrecere şi a făcut căluşul ca să vadă unde se va duce mai multă lume. …Dracu a câştigat de departe, că tot satul se ţinea după căluş”
• iniţiativa administraţiei liberale a ajuns la cea de-a III-a ediţie iar Festivalul căluşului vâlcean, sărbătoare a formaţiilor de căluşari din Vâlcea, a adus laolaltă trupe din Fârtăţeşti, Frânceşti, Stănesti, Drăgoeşti, Bălceşti şi Valea Mare
• parada căluşarilor pe traseul Primăria Şirineasa – Şcoala cu clasele I-VIII Centru a scos din casă sute de curioşi din localitate dar şi din împrejurimi
• reţeta evenimentului a cuprins: fanfara Gabriel Chaborschi a Palatului Copiilor Rm. Valcea care a susţinut un concert dar şi un recital folcloric al orchestrei Rapsodia vâlceană cât şi a grupului Rapsozii Oltului.
Primăria Şirineasa a reuşit, în ultimii ani, să împletească armonios tradiţia creştină cu obiceiul străvechi al căluşului. Despre Rusalii, scriptura creştin ortodoxă ne învaţă că Sărbătoarea marchează întemeierea Bisericii şi e ziua când se fac şi cele mai multe botezuri. În ajun, se ţin Moşii de vară, creştinii dau de pomană de sufletul morţilor. Teologii spun că, la 50 de zile de la învierea lui Iisus Hristos, Duhul Sfânt a coborât între apostoli, în chipul unor limbi de foc, iar aceştia au început să vorbească în limbi străine, pe care nu le ştiau până atunci. Evenimentul marchează şi întemeierea Bisericii. În zilele care urmează acestei sărbători, Biserica îi celebrează pe cei care au contribuit la întemeierea creştinismului. Luni, după Rusalii, este sărbătoarea Sfintei Treimi. Rusaliile reprezintă cea mai veche sărbătoare creştină, fiind celebrată încă de pe vremea apostolilor. Până la începutul secolului al V-lea, “Cincizecimea” era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Rusaliile a devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. În ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară, cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor, după ce părăsesc mormintele în Joia Mare, se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Tot în această zi este obişnuit şi faimosul joc al căluşarilor, executat de cete de flăcăi, dans constând din săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele. Şi tot ca la Paşti, erau oprite îngenuncherea şi postirea în toate zilele “Cincizecimii”, erau interzise jocurile din circuri şi spectacolele păgâne. Casele se împodobeau cu flori şi ramuri verzi de nuc sau de tei, obicei moştenit de la evrei. În biserici se aduc şi astăzi ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează şi se împart credincioşilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli. De la aceste detalii au pornit şi organizatorii „Căluşului vâlcean”, adică primăria Şirineasa şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. Ce le-a ieşit a fost zi cu totul specială care, de la an la an, promite să crească neîncetat în importanţă, expunere, organizare şi participare. Astfel, ajuns la cea de-a treia sa ediţie, Căluşul a reuşit să asigure câteva momente artistice de mare efect prin eforturile cetelor din căluşari din Şirineasa, Fârtăţeşti, Bălceşti, Stăneşti, Frânceşti, Galicea, Valea Mare. Orchestra „Rapsodia Vâlceană” şi Rapsozii Oltului li s-au alăturat acestora. La fel şi sute de participanţi, bucuroşi că tradiţia şi românismul şi-au mai câştigat un aliat la Şirineasa.
Istoric
