Succesul obţinut cu reconversia viticolă i-a determinat pe responsabilii MADR să atribuie, în cadrul noului PNDR 2014-2020, un fond de 200 milioane euro pentru relansarea pomiculturii.
Judeţ cu aproape toate atuurile unei veritabile industrii în acest sector agricol, Vâlcea se chinuieşte cu numai aproximativ o mie de hectare de livezi.
Potrivit şefului agriculturii vâlcene, Marin Cernătescu (foto), reconversia – restructurarea din pomicultură, anticipată să înceapă din a doua jumătate a anului viitor, este diferită de programul similar din viticultură, sector în care s-a înregistrat până în prezent un grad de absorbţie a fondurilor europene de 100%. Programul este gândit să răspundă tuturor problemelor sectorului, cu o componentă de plantare şi, mergând pe filieră, până la organizare, depozitare, condiţionare, marketing, valorificare etc.
Pentru ca reconversia – restructurarea din pomicultură să înceapă bine şi la timp, alături de administraţiile din MADR şi agenţiile de plăţi, cei din sectorul pomicol sunt aşteptaţi să se organizeze şi să vină cu soluţii.
Datele oficiale sunt grăitoare: În 1990, România avea 313.380 ha de plantaţii, grupate în trupuri de 200-300 ha. În 2009, suprafaţa în cultură era de 135.000 ha. Jumătate dintre livezile de pomi erau, de fapt sunt în declin, iar 47% se află în exploataţii mai mici de 5 ha. Potenţialul de producţie este însă o rezervă uriaşă pentru agricultură. Colectarea, condiţionarea, procesarea rămân marile bătăi de cap ale actualului sistem iar pentru perioada 2014-2020, 50.000 ha de pomi reprezintă ţinta subprogramului tematic din pomicultură, parte din PNDR. Trebuie spus că sumele vor fi diferite de la an la an, iar cuantumul va fi stabilit de autorităţile agricole de la Bucureşti, nu de la Bruxelles. Programul va fi mult mai cuprinzător decât în viticultură, dar necesită cofinanţare de maximum 50% din partea beneficiarului.
Schemele de finanţare propuse: Pachetul I – Creşterea suprafeţelor de plantaţie tânără şi modernizarea fermelor pomicole, precum şi prezervarea şi valorificarea bazei genetice autohtone; Pachetul II – Creşterea organizării pe filieră şi stabilizarea veniturilor; Pachetul III – Creşterea accesului producătorilor la servicii de instruire, consiliere de specialitate şi participarea la acţiuni de cooperare în vederea inovării; Pachetul IV – Diversificarea activităţilor în fermele pomicole.
Primul pachet dedicat pomiculturii este şi cel mai complex, fiindu-i alocate şase măsuri ce au ca scop final dezvoltarea unui sector pomicol competitiv.
Prima măsură a acestuia se referă la creşterea competitivităţii economice şi de mediu în toate tipurile de plantaţii (superintensive, intensive, extensive şi ecologice). Prin această măsură pot fi finanţate mai multe activităţi, printre care reconversia plantaţiilor, renovarea sau construcţia clădirilor specializate, reabilitarea pepinierelor sau a institutelor de cercetare, investiţii în cercetare şi inovare, lucrări de ameliorare a solului, achiziţionarea sistemelor de susţinere din plantaţii, a sistemelor de irigaţii, utilaje aferente înfiinţării, întreţinerii şi recoltării, lucrări de amenajare a solului etc.
A doua măsură vizează restructurarea/modernizarea fermelor pomicole prin: achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor pentru condiţionare, răcire, conservare, sortare, ambalare în fermă şi transport; echipamente de prelucrare a fructelor, ambalare şi transport; renovarea clădirilor specializate; realizarea/reabilitarea infrastructurii din ferme (drumuri de acces, furnizarea energiei, gestionarea apelor); realizarea structurilor de comercializare directă.
Cea de-a treia măsură este dedicată instalării tinerilor agricultori şi vine să sprijine înnoirea generaţiilor din pomicultură. În acest sens, tinerii care se instalează sau preiau o fermă pomicolă vor primi o plată unică.
Investiţiile pentru dezvoltarea micilor exploataţii pomicole fac obiectul unei alte măsuri a acestui pachet de finanţare. În acest sens se va aloca o plată unică pentru investiţiile în modernizarea, dezvoltarea şi diversificarea activităţii micilor ferme pomicole.
Şi pentru pomicultura ecologică va fi alocată o plată anuală pe care o vor primi administratorii exploataţiilor pomicole care se supun unui proces de conversie de la agricultura convenţională la cea în regim ecologic, a celor nou înfiinţate în acest sistem, precum şi pentru menţinerea în acelaşi regim a exploataţiilor care au primit deja certificarea ecologică.
Ultima măsură din acest pachet se referă la „rezervarea şi valorificarea bazei genetice“ prin prezervarea livezilor tradiţionale, cu condiţia respectării normelor de igienă fitosanitară, protejarea şi valorificarea speciilor şi soiurilor tradiţionale, dezvoltarea interesului consumatorilor pentru fructele de altădată.