Manifestări culturale românești de răsunet în capitala Hexagonului

La Paris, iarna austeră, aspră, a făcut loc unor zile luminoase, prelungi. Din 8 ale lunii mai, România (şi românii din capitala Hexagonului) au fost invitaţi de onoare la întâlnirea anuală a celebrării Europei propusă de municipalitatea Montreuil. Alături de Institutul Cultural Român (ICR), oraşul Montreuil a invitat publicul să descopere cultura românească prin intermediul muzicii, gastronomiei şi altor schimburi între cei prezenţi. Astfel, pe esplanada Pieţii „Jean-Jaurès”, faimoasa şi iubita cântăreaţă Rona Hartner & DJ Tagada au delectat publicul prezent cu un concert de senzaţie electro-jitan („gypsy therapy”). 

Sâmbătă, 24 mai, amatorii de lectură au putut lua parte la a doua ediţie a Nopţii Literaturii, eveniment organizat de Forumul Institutelor Culturale Străine la Paris. De la ora 17.00 până la miezul nopţii am fost invitaţi să participăm la conferinţe şi şedinţe, constituite din 15-20 minute de lecturi de autori, urmate de discuţii, întrebări şi răspunsuri, interacţiuni între actorii recitanţi sau poeţii în persoană. Aceste şedinţe s-au desfăşurat în diverse locuri din capitala franceză de genul librăriilor, teatrelor, centrelor culturale sau chiar a buticurilor şi unor mari cafenele, precum a fost cazul lui George Arion şi a traducătorului său Sylvain Audet, invitaţii ICR. În localul buticului Yves Andrieux & Vincent Jalbert (55, rue Charlot, 75003) aceştia au prezentat primul roman al autorului tradus în franceză, Cible Royale (Ed. Gènese, 2014). Romancier binecu­noscut, George Arion este poet, eseist şi jurnalist, director al Editurii „Flacăra” şi al Clubului Scriitorilor de Romane Poliţiste din România. Născut în 1946, el a debutat în literatură încă din 1966, dar în universul romanului poliţist se face cunoscut doar în 1983, cu Atac în bibliotecă.

Pe 25 mai, gruparea Roşia Montană Paris, Asociaţia Pro Patrimonio şi Associaţia La Maison Roumaine au organizat la Café de Paris (158 rue Oberkampf, 75011) lansarea cărţii lui Mihai Goţiu Afacerea Roşia Montană. Fructul unei lungi şi fastidioase docu­men­tări de 11 ani, cartea a sedus deja publicul român, în noiembrie 2013, data lansării în ţară. Precum atunci, autorul a reamintit că «toamna românească», aşa cum au fost numite mişcările de protest numeroase, susţin societatea civică şi este cea mai importantă a României actuale. Scriitorul Mihai Goţiu a mai subliniat faptul că Roşia Montană este un caz reprezentativ al metodelor de acaparare a resurselor unei ţări de către un mic grup de indivizi, puţin scrupuloşi de efectele dezastruoase create în rândul comunităţilor locale şi a ţării întregi. Faptul că întreprinderea de exploatare RMGC bate în retragere confirmă cazul Roşia Montană precum exemplul ce demonstrează că aceia care erau iniţial consideraţi drept păgubiţi pot avea câştig de cauză, graţie eforturilor de rezistenţă întrunite şi luptei lor împotriva unui proiect nociv întregii colectivităţi.

Ceremonia comemorării victimelor comunismului, organizată în fiecare an de către Asociaţia La Maison Roumaine, de Ziua Înălţării, a avut loc şi acest an pe 29 mai la Monumentul victimelor comunismului, construit în cimitirul parizian Montmartre la iniţiativa luptătorilor anticomuniști Cicerone Ioniţoiu și Remus Rădina. Pe durata ceremoniei, un preţios omagiu a fost adus marelui om politic român Corneliu Coposu, primul preşedinte PNTCD (născut acum o sută de ani, la data de 20 mai 1914), în prezenţa căruia, de altfel, a fost inaugurat monumentul, în februarie 1990, la prima sa ieşire din ţară, după căderea regimului comunist; vizită organizată la vremea respectivă de către ADER, filiala PNTCD din Franţa. S-a reamintit, înainte de toate, că regretatul om politic român Corneliu Coposu a reprezentat un adevărat «reper moral şi o întruchipare a suferinţelor poporului român sub comunism» (mesajul lui Alexandru Herlea). 

Cea de-a patra ediţie a Festivalului de artă, cultură şi teologie Din dragoste pentru Frumos a avut loc perioada 29 mai – 1 iunie 2014. Evenimentul a fost organizat cu succes de Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale cu sediul în Paris – Mitropolit, ÎPS Iosif Pop – în colaborare cu Ambasada României din Franța, ICR şi Casa Românească Europeană „Elena Văcărescu”. Sub motto-ul scriitorului şi cineastului Paul Barbăneagră «Frumosul este cale regală sau imperială către Dumnezeu. Frumosul merită să fie respectat, să fie considerat ca însuşire supremă a naturii, a firii (…), dacă prin el ne apropiem de Dumnezeu», festivalul a comemorat Sfinţii Martiri Brâncoveni (Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache). Organizarea manifestărilor festivalului s-a sprijinit, ca în fiecare an, pe tematica de reflecţie propusă de Sfântul Sinod al BOR – anul acesta Sfintele Taine ale Spovedaniei şi Împărtăşaniei, pe de o parte şi comemorarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, pe de altă parte. De aici fost extrasă ideea de jertfă propusă în interpretare teologică, filosofică, socială, antropologică, artistică (teatru, poezie, pictură, fotografie, muzică). Din progra­mul festivalului, întrunind numeroase personalităţi ale ştiinţelor umane şi lumii teologice, menţionăm masa rotundă «Secolul XXI va fi spiritual sau nu va fi», susţinută de către următorii confe­renţiari invitaţi: Jean-François Colosimo, director la Éditions du Cerf, profesor la Institutul de Teologie Orthodoxă Saint-Serge, Jean Sevillia, redactor şef la Figaro Magazine, Pr. Prof. Dr Marc-Antoine Costa De Beauregard, ca și expoziţia de fotografie «Eroii nimănui», de Pr. Ion Gînscă şi Pr. Iulian Nistea, la sediul ICR Paris. Ziua de vineri, 30 mai, s-a remarcat prin conferinţa Frumosul arhaic: Jertfa zidirii la popoarele europene, susţinută de Prof. univ. dr. Ioan Taloş, originar clujean, azi la Universitatea din Köln, Germania; şi proiecţia filmului Un chip de lumină – Arhimandritul Ioan, stareţul mânăstirii Hurezi (1692-1726),  proiecţie unică, urmată de o masă rotundă în jurul filmului, animată de Prof. dr. Anca Vasiliu, director de cercetări CNRS şi Iuliana Mateescu, producător cineast. Sâmbătă, 31 mai, am avut plăcerea să-l întâlnim pe actorul francez Michael Londsdale, în jurul chestiunii Iisus Hristos în viaţa actorului. Ziua s-a încheiat cu proiecţia filmului Des hommes et des Dieux (2010). Duminică 1 iunie, festivalul a luat sfârşit cu o serbare câmpenească, unde bucătăria tradiţională românească i-a încântat pe numeroşii vizatori, pe fondul unor cântări religioase şi tradiţionale, din satele Bucovinei şi ale Ţării Oaşului. 

Poate nu ar trebui ignorat un fenomen cultural sportiv, de o măreață rezonanţă; deşi învinsă de Maria Sharapova, românca SIMONA HALEP a urcat pe locul trei mondial, în cla­samentul tenismenelor, de toate vârstele şi naţiunile (la începutul lunii iunie).