Enterprise Europe Network anunţă că toate propunerile trebuie să fie prezentate de entităţi publice, organizaţii private comerciale, organizaţii private non-comerciale, incluzând ONG-urile.
Potrivit Lidiei Giosan, obiectivele generale cuprind: să contribuie la tranziţia către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi rezistenţă la schimbările climatice, şi să contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi la oprirea şi inversarea tendinţei de declin a biodiversităţii, inclusiv prin sprijinirea reţelei „Natura 2000″ şi abordarea degradării ecosistemelor POS Mediu; să îmbunătăţească dezvoltarea, punerea în aplicare şi aplicarea politicii şi legislaţiei Uniunii în domeniul mediului şi al climei, precum şi să acţioneze ca un catalizator şi promotor al integrării obiectivelor de mediu şi climatice în cadrul altor politici şi în practica din sectoarele public şi privat la nivelul Uniunii, inclusiv prin creşterea capacităţii acestor sectoare; să susţină o guvernanţă mai bună în domeniul mediului şi al climei la toate nivelurile, inclusiv o mai bună implicare a societăţii civile, a ONG-urilor şi a actorilor locali; să sprijine punerea în aplicare a celui de-al şaptelea program de acţiune pentru mediu.
„Prin intermediul subvenţiilor pentru acţiuni se pot finanţa următoarele proiecte: (a) proiecte-pilot; (b) proiecte demonstrative; (c) proiecte de bune practici; (d) proiecte integrate; (e) proiecte de asistenţă tehnică; (f) proiecte de consolidare a capacităţii; (g) proiecte pregătitoare; (h) proiecte de informare, sensibilizare şi diseminare; (i) orice alt tip de proiecte necesare în vederea atingerii obiectivelor generale. Alte acţiuni care pot fi finanţate: (a) informare şi comunicare, inclusiv campanii de sensibilizare. Resursele financiare alocate activităţilor de comunicare acoperă şi comunicarea instituţională a priorităţilor politice ale Uniunii, precum şi comunicarea stadiului de punere în aplicare şi transpunere a tuturor principalelor acte legislative ale Uniunii în domeniul mediului şi al climei; (b) studii, anchete, modelare şi elaborare de scenarii; (c) pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea, verificarea şi evaluarea proiectelor, politicilor, programelor şi a legislaţiei; (d) ateliere, conferinţe şi reuniuni; (e) colaborare în reţea şi platforme destinate schimbului de bune practici; (f) orice alte activităţi care contribuie la îndeplinirea obiectivelor generale. Această cerere se adresează ambelor subprograme „Mediu” şi „Politici climatice”.
Pentru sub-programul „Mediu”, cererea va acoperi subvenţii pentru proiecte „tradiţionale”, proiecte pregătitoare, proiecte integrate, proiecte de asistenţă tehnică şi proiecte capacitate administrativă; Pentru sub-programul „Politici climatice”, cererea va acoperi subvenţii doar pentru proiectele „tradiţionale” şi proiecte capacitate administrativă (celelalte tipuri vor fi acoperite începând din 2015). Proiectele „tradiţionale” pot fi: de bune practici, demonstrative, pilot sau informare, proiecte de sensibilizare şi de difuzare. Acestea acoperă următoarele domenii prioritare: Life Natura şi Biodiversitate (subprogram Mediu); Life Mediu şi utilizarea eficientă a resurselor (subprogram Mediu); Life Guvernanţă pentru Mediu & Informaţii (subprogram Mediu); Life Atenuarea schimbărilor climatice (subprogram Politici climatice); Life Adaptarea la schimbările climatice (subprogram Politici climatice); Life Guvernanţă climatică şi informare (subprogram Politici climatice).
Bugetul total pentru subvenţionarea activităţilor aferente proiectelor din cadrul LIFE+ în 2014 este de 283.122.966 euro din care 238.862.966 euro pentru subprogramul „Mediu” şi 44.260.000 euro pentru „Politici climatice”. În cadrul subprogramului Mediu, 55% din buget acoperă proiecte în domeniul conservării naturii şi biodiversităţii.
Propunerile de proiecte trebuie validate şi trimise autorităţilor naţionale competente, prin intermediul „eProposal”, până la: 15 septembrie 2014 – proiecte pentru asistenţă tehnică; 10 octombrie 2014, prima fază, şi aprilie 2015 faza a doua – proiecte integrate; 6 octombrie 2014 – proiecte «tradiţionale»; 29 octombrie 2014 – proiecte pregătitoare; 30 septembrie 2015 – proiecte pe capacitate administrativă” sună explicaţia completă oferită de către Lidia Giosan.