Site icon Curierul de Vâlcea

Cum cureți corect instrumentele de manichiură

Într-un salon de manichiură, instrumentele trec zilnic prin zeci de utilizări. Virusul hepatitei C supraviețuiește pe suprafețe metalice până la patru zile, ceea ce schimbă fundamental felul în care ar trebui privit protocolul de igienizare: nu ca pe o formalitate administrativă, ci ca pe o procedură cu consecințe medicale reale. Totuși, în practică, confuzia dintre curățare, dezinfectare și sterilizare este persistentă, iar echipamentele folosite incorect sau incomplet creează o iluzie de siguranță mai periculoasă decât absența oricărei proceduri.

Cele trei etape care nu pot fi comprimate

Protocolul corect de igienizare a instrumentelor de manichiură are trei etape distincte, obligatoriu în această ordine: curățare mecanică, dezinfectare și sterilizare. Omiterea oricăreia dintre ele compromite întregul proces, indiferent cât de riguros sunt respectate celelalte.

Curățarea mecanică înseamnă clătire sub jet de apă caldă, urmată de frecare cu o perie și detergent, pentru a îndepărta reziduurile vizibile de pe suprafața instrumentelor. Această etapă nu dezinfectează nimic, dar pregătește instrumentul pentru etapele următoare: un instrument acoperit cu resturi organice nu poate fi dezinfectat sau sterilizat eficient, pentru că agenții chimici și termici nu ajung la suprafața metalică propriu-zisă.

Dezinfectarea se face prin scufundarea completă a instrumentelor într-o soluție dezinfectantă, cu respectarea strictă a timpului de acțiune indicat de producător. Concentrația contează la fel de mult ca timpul: subdozarea lasă agenți patogeni viabili, supradozarea poate deteriora instrumentele. După dezinfectare, clătirea sub jet puternic de apă este obligatorie, nu opțională. Dacă stratul alunecos al dezinfectantului nu este înlăturat complet, instrumentele vor oxida în sterilizator.

Sterilizarea este etapa finală și singura care oferă garanția eliminării tuturor formelor de viață microbiană, inclusiv a sporilor bacterieni. Cele două metode acceptate profesional sunt pupinelul, care lucrează cu aer cald la 180°C timp de 60 de minute la care se adaugă preîncălzirea de 10-15 minute, și autoclavul, care folosește abur la 130-135°C la o presiune de până la 3,5 bar. Clinicile de cosmetologie și instituțiile medicale preferă în general autoclavul, dar ambele metode sunt valide dacă sunt utilizate corect.

Ce face aparatul cu ultrasunete și unde se încadrează în protocol

Un aparat de curățat cu ultrasunete este adesea prezentat sau înțeles greșit ca echipament de sterilizare. În realitate, rolul său este de pre-sterilizare: undele ultrasonice la frecvența de 40 kHz dezlipesc și îndepărtează grăsimea, praful și impuritățile de pe suprafața instrumentelor metalice, inclusiv din zonele greu accesibile ale capetelor de freză. Curățarea durează între 5 și 30 de minute, la o temperatură a lichidului de 40-60°C, cu o putere de 60-120W.

Ceea ce nu face aparatul cu ultrasunete este să dezinfecteze sau să sterilizeze. Instrumentele scoase din el sunt mai curate mecanic, dar nu sunt sigure din punct de vedere microbiologic. Trebuie să urmeze dezinfectarea și sterilizarea termică. Savyprofessional.ro include în gama sa aparate cu ultrasunete Codyson, echipamente utilizate frecvent în saloane tocmai pentru că simplifică etapa de curățare mecanică fără să înlocuiască protocolul complet.

O greșeală frecventă documentată de specialiști este adăugarea dezinfectanților sau detergenților direct în rezervorul aparatului cu ultrasunete. Unii producători permit anumite soluții în tanc, alții recomandă exclusiv apă. Recomandarea generală este să se verifice specificațiile exacte ale aparatului folosit înainte de a adăuga orice substanță în rezervor.

Ambalarea corectă și durata sterilității

Sterilizarea nu se face pe instrumente lăsate libere în aparatul de sterilizare. Instrumentele trebuie ambalate în pungi autosigilante speciale înainte de introducerea în pupinel sau autoclav: pungi din hârtie pentru pupinel, pungi din plastic pentru autoclav. Ambalarea are un dublu rol: protejează instrumentele de contaminare după sterilizare și oferă o dovadă vizibilă a integrității sterilizării, atât pentru profesionist, cât și pentru client.

Dimensiunile pungilor se aleg în funcție de conținut: o pungă de 75×150 mm este suficientă pentru o forfecuță și două capete de freză, în timp ce un set complet necesită 100×200 mm. Un instrument sterilizat și păstrat în pungă sigilată intactă rămâne steril între 7 și 21 de zile. Dacă punga se deteriorează în acest interval, sterilizarea trebuie reluată de la capăt.

Mituri care creează riscuri reale

Sterilizatorul cu lumină UV este prezent în multe saloane și creează o impresie de profesionalism. În realitate, lampa UV nu sterilizează instrumentele metalice: împiedică depunerea bacteriilor pe suprafețe între utilizări, dar nu elimină agenții patogeni deja prezenți. Nu există nicio metodă validată prin care lumina UV să înlocuiască sterilizarea termică.

Fierberea instrumentelor în apă clocotită este o altă practică depășită. Chiar și la 30 de minute de fierbere continuă, procesul nu asigură sterilizare completă, iar uscarea ulterioară cu șervețele reintroduce germenii pe suprafețele instrumentelor.

Sterilizatorul cu bile de cuarț prezintă o limitare structurală: numai partea de lucru a instrumentului este introdusă în bile, mânerul rămânând nesterilizat. Această metodă nu poate fi considerată sterilizare completă a instrumentului.

Riscurile biologice concrete din salonul de manichiură

Agenția americană OSHA documentează în mod explicit că lucrătorii din saloanele de manichiură sunt expuși la agenți patogeni transmiși prin sânge, inclusiv virusurile hepatitei B și C și HIV, prin contact cu echipamente contaminate. La aceștia se adaugă bacterii precum Staphylococcus aureus și tulpina rezistentă MRSA, fungi de tipul Candida albicans și virusuri cu transmitere cutanată precum HPV. Riscul nu se limitează la clienți: tehnicienele care lucrează zilnic cu instrumente insuficient sterilizate sunt ele însele expuse.

Protocolul corect în trei etape, respectat riguros la fiecare utilizare, nu este un standard aspirațional, ci răspunsul direct la aceste riscuri verificabile. Diferența dintre un salon care respectă protocolul complet și unul care sare etape nu este vizibilă imediat, dar devine relevantă în momentul în care un instrument contaminat intră în contact cu pielea lezată a unui client.

Surse

OSHA – Health Hazards in Nail Salons: Biological Hazards

https://www.osha.gov/nail-salons/biological-hazards

Katie Barnes Academy – How to Use an Ultrasonic Cleaner in Your Nail Salon

https://www.katiebarnesacademy.com/en-us/blogs/allergies-and-nail-tech-protection/how-to-use-an-ultrasonic-cleaner-in-your-nail-salon

nailly.ro – Curățarea, dezinfectarea și sterilizarea ustensilelor metalice pentru manichiură/pedichiură

https://nailly.ro/blog/sfaturi-utile/curatarea-dezinfectarea-si-sterilizarea-ustensilelor-metalice-pentru

sanito.ro – Sterilizarea instrumentelor de manichiură și pedichiură: metode sigure și recomandate

https://www.sanito.ro/blog-sanito/sterilizarea-instrumentelor-de-manichiura-pedichiura

savyprofessional.ro – Sterilizarea Instrumentelor de Manichiură (Metode și Tehnici)

https://www.savyprofessional.ro/sterilizarea-instrumentelor-de-manichiura-metode-si-tehnici

Exit mobile version