Colţul liric – rubrica noastră săptămânală de joia, din pagina a 4-a – s-a născut din dorinţa cititorilor iubitori de frumos şi poezie. Ea se adresează, indiferent de vârstă şi statut, tuturor celor ce pot răspunde cu o metaforă la butoniera unui vers. Chiar şi într-un cotidian (poate cu atât mai mult!) versurile publicate intră într-un duet firesc cu cititorul dornic, din când în când, să-şi bucure sufletul cu o adiere de frumos.
Nicu Ciobanu
Oul își caută pasărea
Ce trebuie să fac pentru tine,
pasăre neagră?-
întreabă oul din cuibul devorat.
Nici acest sfârșit de mileniu,
cu atâtea erori,
nu mă mai fascinează.
Poate fi visul mai adevărat
decât somnul?
Mi-e tot mai greu să cred în miracole.
Mi-e teamă că iarăși n-am înțeles nimic
și se va mai scurge o viață de om,
precum altele
care au fost și vor veni.
Ce trebuie să mai fac pentru tine,
pasăre neagră,
ca să-nţelegi că zborul este inutil? –
se întreabă oul vânător.
NICU CIOBANU, Voivodina –Republica Serbia. S-a născut la 26 august 1960, la SânMihai, Banatul Sârbesc. Este poet, dramaturg şi publicist. Studii liceale, la Alibunar şi Vârşeţ. Este licenţiat al Facultăţii de Drept și Filozofie – Catedra de limbă şi literatură română.
Activitate redacţională la Radio Novi Sad (timp de 15 ani redactează emisiunile de teatru radiofonic în limba română, de la primele transmisiuni şi până în anii 2000, când acest program a încetat să mai funcţioneze); Televiziunea Novi Sad (redactează emisiunea cultural – artistică Reflex); în perioada 1993 – 2000 este redactor şef al Editurii,,Libertatea”, perioadă în care iniţiază şi coordonează multe proiecte, colecţii şi biblioteci, iar în anul 1999 – 2000 şi realizarea CD interactiv în limba română – Trei mii de pagini pentru mileniul trei – o,,mică” bibliotecă, o bancă de date utilă, necesară şi atractivă despre românii din Voivodina, cuprinsă între cele 9 titluri ale Edituri ,,Libertatea” care s-au impus drept opere de referinţă despre românii din Voivodina la cumpăna dintre două milenii. Această realizare editorială face ca Editura ,,Libertatea” să obţină premiul Editura anului la Salonul Internaţional de Carte Românească, Iaşi, 2001. Din anul 2001, Nicu Ciobanu este ales, de Parlamentul Voivodinei, apoi de Consiliul Naţional Român din Serbia în funcţia de director al Casei de Presă şi Editură ,,Libertatea” (funcţie pe care o îndeplineşte şi azi). În acelaşi an, săptămânalul Libertatea revine la formatul mare, de la formatul A4, şi pentru prima dată apare cu mai multe pagini în culori. Nicu Ciobanu îşi va lăsa amprenta şi în privinţa aspectului vizual al săptămânalului, oferind conceptul ziarului, precum şi conceptul grafic al primei pagini. În anul 2003, Parlamentul Voivodinei îl numeşte în funcţia de redactor responsabil al ziarului Libertatea, funcţie la care rămâne până în primăvara anului 2006. Mai mult de 10 ani a fost secretar al Societăţii de Limba Română din Voivodina. În perioada 1990 – 2002 este preşedintele „Zilelor de Teatru ale Românilor din Voivodina”, iar din 1996 al Uniunii Teatrelor de Amatori ale P.A. Voivodina (fiind şi unul dintre membrii fondatori ai Uniunii). Este membru fondator al Comunităţii Românilor din Iugoslavia, membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii (Fundaţiei) Române de Etnografie şi Folclor, în cadrul căreia, ca redactor şef, coordonează activitatea editorială.
Este unul din fondatorii partidului român (şi vicepreşedinte) – Alianţa Românilor din Voivodina, precum şi autorul conceptului de program al partidului. Între anii 2000 – 2002, în cadrul Studiilor Academice de Specialitate (Novi Sad), susţine mai multe conferinţe axate pe subiecte care au avut ca obiectiv condiţia minoritarului român.
În peisajul publicistic românesc din Voivodina, Nicu Ciobanu s-a evidenţiat prin textele care vizau identitatea românilor din Iugoslavia, colaborând la mai toate ziarele şi revistele care apar în limba română.
Editorialele semnate în săptămânalul Libertatea nu de puţine ori au stârnit diverse polemici, aceeaşi tentă a fost imprimată şi unor rubrici pe care le-a iniţiat în cuprinsul săptămânalului.
În anii de studenţie este preocupat de critica literară, publicând cronici şi referinţe critice pe marginea volumelor de proză şi poezie apărute la Editura,,Libertatea”, activitate pe care, mai târziu, o abandonează. De asemenea, interesat de teatru şi viaţa teatrală a românilor din Voivodina, semnează mai multe articole referitoare la spectacolele prezentate pe scenele teatrului românesc din Voivodina, precum şi cronici care şi-au propus să exprime totalitatea fenomenului teatral românesc.
Tentat de exprimarea radiofonică şi posibilităţile pe care le oferă sunetul, este autorul mai multor scenarii radiofonice, activitate care în anul 1990 îi aduce Premiul anului acordat de Postul de Radio Novi Sad. La sfârșitul anului 1990 pe Nicu Ciobanu îl regăsim printre autorii de scenarii şi emisiuni TV – mediu care se pare că s-a impus în căutările şi frământările sale creatoare. Ne-au rămas în memorie realizările TV: Emoţii de primăvară, Galeria cu mere de aur, Însemnele anului, Trezirea măştilor, etc.
Câteva din realizările sale au fost distinse cu premii importante la competiţii internaţionale (Slătioara, Bacău). Subiectele tratate în filmele documentare ţin de spaţiul cultural românesc, tradiţie, arta populară, etc.
Nicu Ciobanu este deţinătorul mai multor premii şi menţiuni, cu precădere pentru creaţia literară: Premiul Festivalului de poezie al tinerilor poeţi din Iugoslavia – Vrbas 1991, Premiul Academiei Internaţionale ,,Mihai Eminescu” Craiova (România), Premiul Editurii ,,Libertatea”, cu prilejul marcării a 50 de ani de beletristică în limba română în Iugoslavia (1997), Diploma de onoare a Ligii culturare pentru unitatea românilor de pretutindeni (1997), Insigna de aur a Comunităţii – cultural instructive a Serbiei, Diplomă de excelenţă şi ordinul cultural M. Eminescu, acordată de Institutul Naţional pentru Societatea şi Cultura Română, Iaşi, Premiul ,,Eminescu” al Festivalului Internaţional de Poezie ,,Mihai Eminescu”, Drobeta Turnu Severin şi Premiul pentru Poezie acordat la Festivalul Naţional de Poezie ,,Sensul iubirii”, Drobeta Turnu Severin (2007), etc. Este deţinătorul Premiului anului pentru ziaristică (2003) al Uniunii Ziariştilor din Voivodina; Premiului Omul anului pentru anul 2002, acordat de Fundaţia Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina, o distincţie care vine să atragă atenţia asupra acelor persoane care în cadrul minorităţii române, pe parcursul unui an de zile, au reuşit să se impună oferind un sens bine conturat activităţii profesionale.
Cu ocazia celei de-a 90-a aniversare a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (2009) i se conferă,,Ordinul Ziariştilor” clasa I (aur) pentru valoare şi competenţă în jurnalism. Opiniei publice i s-a impusși ca poet.,,Fără a se îndatora vreunui poet contemporan sau interbelic, Nicu Ciobanu se rupe de tipologia modernistă, rămânând el însuşi” (vezi,,O istorie a literaturii româneşti din Voivodina” de Şt. N. Popa, pag 236 – 237). Nicu Ciobanu e autorul volumelor de poezie: Păsări neînşeuate (1981), Om singur visând (1984), Împrejurări inexplicabile (1990), Depoetizare (2002), Vânător din labirinturi (2007). În anul 1999 traduce în limba română lucrarea de referinţă ,,Dialog şi toleranţă” de Duro Šušnić.
În anul 2008 la Editura Librtatea publică (în colaborare cu Vasa Barbu şi Costa Roşu) Pe aripile inspiraţiei, studiu monografic despre cărţile şi autorii Editurii Libertatea. Este antologatorul şi traducătorul în limba sârbă a volumului de proză scurtă românească a secolului XX (volum în curs de apariţie). Versurile sale sunt traduse în mai multe limbi şi incluse în antologiile de poezie contemporană.
Nicu Ciobanu este membru al Uniunii Scriitorilor din Voivodina şi al Uniunii Scriitorilor din România,Filiala Timișoara, al Uniunii Ziariştilor din Serbia şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Trăieşte la Novi Sad.
Bibliografie de referinţă: Colecţiile săptămânalului „Libertatea”, anii 1977 – 2003; Colecţiile revistei „Tribuna tineretului”, anii 1977 – 1986; Colecţiile revistei „Lumina”, anii 1977 – 2002; Colecţiile revistei „Tradiţia”; Slavco Almăjan: Versiunea posibilă, Panciova, Editura Libertatea, 1987, p. 18; Ion Deaconescu, Poezie şi epocă, Novi Sad, Editura Libertatea, 1989, p. 73 – 77; Costa Roşu, Dicţionarul literaturii române din Iugoslavia, Novi Sad, Editura Libertatea, 1989, p. 55 – 56; Mariana Dan, Sufletul universal nu are patrie, Beograd, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 1997, p. 20, 85 – 90; Ştefan N. Popa, O istorie a literaturii române din Voivodina, Panciova, Editura Libertatea, 1997, p. 231 – 237; Ioan Baba, Compendiu bibliografic, Colecţia revistei Lumina, Seria 1996, nr. 1 (15), 1997, pag. 22 – 23; Catinca Agache, Metafore româneşti din Iugoslavia, Iaşi, Editura Cronica, 1998, p. 225; Cătălin Bordeianu şi Ioan Baba, Antologia literaturei şi artei din comunităţile româneşti – Banatul iugoslav, Iaşi, Editura Institutul Naţional pentru Societatea şi Cultura Română, 1998, p. 187; Florian Copcea şi Ion Sârbulescu, Scurtă istorie a poeziei româneşti din Voivodina, vol. I, Drobeta Turnu Severin, Editura,,Lumina”, p. 110 – 118; Costa Roşu Lexiconul jurnalisticii româneşti din Iugoslavia, Editura Libertatea, 1998; Ion Deaconescu, Arheologia lecturii, Craiova, Editura Europa, 2001, p. 85 – 88; Costa Roşu, Interviurile mele, Editura Libertatea (1998); Ionela Mengher, Lumina (1947 – 1997), Studiu monografic, Editura Libertatea, 2000; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române (vol. V), 2001, Costa Roşu, Personalităţi româneşti din Voivodina, Editura Libertatea, 2004.