ZIUA MONDIALĂ A INIMII
„Inima omenirii bate în fiecare persoană, cămin și națiune”
Pe data de 29 septembrie, în toată lumea a fost marcată „Ziua Mondială a Inimii”. Cum tot mai mulți români suferă de afecțiuni cardiace, prezentăm mai jos câteva detalii despre factorii de risc cardiovasculari, informații furnizate de dr. Cristina Gândăcioiu, reprezentant DSP Vâlcea:
INIMA ȘI FACTORII DE RISC CARDIOVASCULARI
Inima este un organ minunat care muncește fără repaus, bate în medie de 60-80 de ori pe minut deci de aproximativ 30-40 milioane de ori pe an. În fiecare minut ea pompează 4-5 litri de sânge în condiții de repaus și până la 40-50 litri în condiții de efort. Tocmai de aceea trebuie să fim foarte atenți cu ea , având în vedere că avem doar o singură inimă. Din fericire, medicina a făcut și face foarte mult în ceea ce privește tratamentul bolilor de inimă, dar, să nu uităm că și noi, prin adoptarea un stil de viață sănătos, putem să devenim cei mai buni prieteni ai inimii noastre, prevenind în acest fel apariția bolilor cardiovasculare. Mai mult de atât, dacă îi încurajăm pe apropiați să procedeze la fel este un mod de a ne manifesta dragostea față de ei.
BOLILE CARDIOVASCULARE sunt afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge. Amintim dintre acestea doar câteva și anume HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ, CARDIOPATIA ISCHEMICĂ, ANGINA PECTORALĂ și INFARCTUL MIOCARDIC.
În toate bolile cardiovasculare, organismul suferă datorita transportului insuficient de oxigen și substanțe nutritive vehiculate de sânge. Pentru o mai bună înțelegere a problemei vom prezenta în continuare o clasificare a factorilor de risc cardiovascular.
1. FACTORI DE RISC MODIFICABILI
Fumatul reprezintă unul din factorii majori de risc pentru bolile cardiovasculare, de aceea este necesar ca fiecare dintre noi să conștientizeze că renunțând la fumat își face nu mare serviciu. Începând cu anul 2009, Ministerul Sănătății desfășoară programul național “Stop Fumat” care urmărește consilierea și tratamentul cu medicație de substituție a persoanelor care doresc să se lase de fumat. De asemenea, există în rețeaua farmaceutică a serie de medicamente care pot fi utilizate în același scop, al renunțării la țigară. Supraalimentația , alimentația haotică, “pe fugă” , fără respectarea orelor de masă , alimentația bogată în grăsimi animale și colesterol asociate cu consumul excesiv de alcool reprezintă un pericol real și unul din factorii majori de risc în bolile cardiovasculare. Sedentarismul reprezentat prin lipsa mișcării și a exercițiilor fizice care nu ar trebui să lipsească din viața noastră de zi cu zi, conduce în timp la obezitate și implicit suprasolicitarea funcției cardiace, cu posibila apariție a afecțiunilor cardiovasculare. Stresul a devenit unul din cei mai “activi” factori de risc în apariția bolilor de inimă , mai ales când este asociat cu un regim nesănătos de odihnă și cu consumul excesiv de cafea.. Tot factori de risc foarte importanți sunt unele afecțiuni ca de exemplu diabetul zaharat, dislipidemiile, obezitatea și unele modificări hormonale. Toți factorii enumerați mai sus pot fi din fericire evitați prin adoptarea de fiecare dintre noi a unor comportamente care să conducă într-un final la un stil de viață sănătos.
2. FACTORI DE RISC NEMODIFICABILI
Sunt reprezentați de vârstă (apariția bolilor cardiovasculare fiind mai frecventă peste vârsta de 45 de ani), sexul, personalitatea (persoanele colerice fiind mai expuse ), tipul de comportament (cei care nu se pot integra în colectiv și au anumite frustrări), factori socio-economici (nivelul de trai scăzut care conduce implicit la alimentație improprie, efortul fizic datorat muncii prestate) și profesionali (locuri de muncă suprasolicitante psihic si fizic) și de către factori geografici (zone extrem de călduroase sau extrem de reci). Medicina modernă vizează, în primul rând, combaterea factorilor de risc, realizând astfel prevenția primară, adică prevenirea apariției bolii, sau prevenția secundară, adică prevenirea evoluției bolii și apariției eventualelor complicații.
Ideea constă în a depista factorii de risc mai sus menționați într-o fază cât mai precoce, în centrul atenției aflându-se copiii și tinerii. Deci prevenirea trebuie să înceapă încă din copilărie, prin formarea unui stil de viață sănătos care să elimine sau să minimalizeze toți factorii de risc mai sus menționați.
Familia trebuie să realizeze modele de comportament sanogen și să transmită copiilor aceste comportamente pentru a evita apariția mai târziu a problemelor de natură cardiacă și nu numai.