ZIUA MONDIALĂ A INIMII


„Inima omenirii bate în fiecare persoană, cămin și națiune”

Pe data de 29 septembrie, în toată lumea a fost marcată „Ziua Mondială a Inimii”. Cum tot mai mulți români su­feră de afecțiuni cardiace, prezentăm mai jos câteva detalii despre factorii de risc cardiovasculari, informații furni­zate de dr. Cristina Gândăcioiu, repre­zentant DSP Vâlcea:

INIMA ȘI FACTORII DE RISC CARDIOVASCULARI

Inima este un organ minunat care muncește fără repaus, bate în medie de 60-80 de ori pe minut deci de apro­xi­mativ 30-40 milioane de ori pe an. În fiecare minut ea pompează 4-5 litri de sânge în condiții de repaus și până la 40-50 litri  în condiții de efort. Tocmai de aceea trebuie să fim foarte atenți cu ea , având în vedere că avem doar o singură inimă. Din fericire, medicina a făcut și face foarte mult  în ceea ce pri­vește tratamentul bolilor de inimă, dar, să nu uităm că și noi, prin adop­ta­rea un stil de viață sănătos, putem să devenim cei mai buni prieteni ai inimii noastre, prevenind în acest fel apariția bolilor cardiovasculare. Mai mult de atât, dacă îi încurajăm pe apropiați să procedeze la fel  este un mod de a ne manifesta dragostea față de ei.

BOLILE CARDIOVASCULARE  sunt afecțiuni ale inimii  și vaselor de sânge. Amintim dintre acestea doar câ­teva și anume HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ, CARDIOPATIA ISCHE­MI­CĂ, ANGINA PECTORALĂ și IN­FARC­­TUL MIOCARDIC.

În toate bolile cardiovasculare, orga­­nismul suferă datorita transpor­tu­lui insuficient de  oxigen și substanțe nutritive vehiculate de sânge. Pentru o mai bună înțelegere  a problemei vom prezenta în continuare  o clasificare a  factorilor de risc cardiovascular.

1. FACTORI DE RISC MODIFICABILI

Fumatul  reprezintă unul din fac­to­rii majori de risc pentru bolile cardio­vas­culare, de aceea este necesar ca fiecare dintre noi să conștientizeze că renunțând la fumat își face nu mare serviciu. Începând cu anul 2009, Mi­nisterul Sănătății desfășoară pro­gra­mul național “Stop Fumat” care ur­mă­rește consilierea și tratamentul cu medicație de substituție a persoa­ne­lor care doresc să se lase de fumat. De asemenea, există în rețeaua far­ma­ceutică a serie de medi­camente care pot fi utilizate în același scop, al renun­țării la țigară. Supra­alimentația , ali­men­tația haotică, “pe fugă” , fără res­pec­tarea orelor de masă , alimentația bogată în grăsimi animale și colesterol asociate cu consumul excesiv de alcool reprezintă un pericol real și unul din factorii majori de risc în bolile car­diovasculare. Sedentarismul repre­zen­­tat prin lipsa mișcării și a exerci­ții­lor fizice care nu ar trebui să lipsească din viața noastră de zi cu zi,  conduce în timp la obezitate și implicit supra­so­licitarea funcției cardiace, cu posibila apariție a afecțiunilor cardiovasculare. Stresul a devenit unul din cei mai “activi” factori de risc în apariția bolilor de inimă , mai ales când este asociat cu un regim nesănătos de odihnă și cu consumul excesiv de cafea.. Tot factori de risc foarte importanți sunt unele afecțiuni ca de exemplu diabetul za­ha­rat, dislipidemiile, obezitatea și unele mo­dificări hormonale. Toți factorii enu­merați mai sus pot fi din fericire evitați prin adoptarea de fiecare dintre noi a unor comportamente care să conducă într-un final la un stil de viață sănătos.

2. FACTORI DE RISC NEMODIFICABILI

Sunt reprezentați de vârstă (apari­ția bolilor cardiovasculare fiind mai frec­ventă peste vârsta de 45 de ani), sexul, personalitatea (persoanele co­le­rice fiind mai expuse ), tipul de com­portament (cei care nu se pot integra în colectiv și au anumite frustrări), factori socio-economici (nivelul de trai scăzut care conduce implicit la alimentație improprie, efortul fizic datorat muncii prestate) și profesionali (locuri de muncă suprasolicitante psihic si fizic) și de către factori geografici (zone extrem de călduroase sau extrem de reci). Medicina modernă vizează, în  primul rând, combaterea factorilor de risc, realizând astfel prevenția primară, adică  prevenirea apariției bolii, sau prevenția secundară, adică prevenirea evoluției bolii și apariției  eventualelor complicații.

Ideea constă în a depista factorii de risc mai sus menționați într-o fază cât mai precoce, în centrul atenției aflându-se copiii și tinerii. Deci prevenirea trebuie să înceapă încă din copilărie, prin formarea unui stil de viață sănătos care să elimine   sau să minimalizeze  toți factorii de risc mai sus menționați.

Familia trebuie să realizeze modele de comportament sanogen și să transmită copiilor aceste comportamente pentru a evita apariția mai târziu a problemelor de natură cardiacă și nu numai.