Viața amoroasă a primului lider comunist român
A fost primul conducător al României comuniste, deţinând, de fapt, puterea în ţară, vreme de 17 ani, între 1948 şi 1965, sub diverse titulaturi – de la secretar general şi prim-secretar al partidului comunist, la prim-ministru şi preşedinte al Consiliului de Stat. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a născut la 8 noiembrie 1901 în Bârlad. Numele de ”Dej” şi l-a adăugat mai târziu, preluându-l pe cel al oraşului în care fusese ”exilat”, în 1931, de conducerea CFR, unde lucra ca electrician, din cauza agitaţiei comuniste pe care o făcea la locul lui de muncă din Galaţi. Până a ajunge electrician la Atelierele CFR din Galaţi, Dej lucrase, încă de la 11 ani, ca ajutor de cizmar – o meserie predestinată, se pare, pentru viitorii lideri comunişti ai ţării (n.r. – Ceaușescu a fost și el ucenic cizmar) – apoi la o fabrică de cherestea din Dărmăneşti, la o postăvărie din Buhuşi, ajutor de maistru dogar în Piatra Neamţ şi Moineşti, dar şi muncitor la Societatea de Tramvaie din Galaţi. Aici o cunoaşte şi pe cea care avea să-i fie prima şi singura soţie ”cu acte”, Maria Alexe, fiica unui sifonar, cu care se căsătoreşte în anul 1926. Din căsnicia aceasta vor veni pe lume cele două fiice ale lui Dej, Vasilica (1928 – 1987) şi Constanţa (1931 – 2000). Dar mariajul cu Maria se va destrăma în 1931, iar doi ani mai târziu, Dej e condamnat la 12 ani de închisoare pentru implicarea în grevele muncitoreşti de la Atelierele Griviţa din Bucureşti.
Într-un mod cumva neobişnuit, el ajunge să trăiască o ciudată poveste de iubire, din închisoare, prin intermediul scrisorilor, cu o profesoară de geografie, Maria Sârbu, la rândul ei închisă pentru activitate comunistă. Ba, chiar în 1938, solicită acordul partidului comunist pentru a se căsători cu aceasta, chit că nu se văzuseră niciodată. Dar gândul la un nou mariaj, născut dintr-o dragoste epistolară, nu se va concretiza.
Odată scăpat din puşcărie, la 13 august 1944, ba chiar ajuns pe valul puterii, după 23 august 1944 şi devenind, din luna noiembrie a aceluiaşi an, chiar ministru al Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, Gheorghiu-Dej se va ”dedulci” la alte categorii de femei, multe dintre ele fiind alese din corpul de balet al maestrului Constantin Tănase. Dar ”bijuteriile Coroanei” aveau să fie chiar două dintre cele mai mari şi mai frumoase actriţe ale acelei generaţii, Elvira Godeanu şi Dina Cocea. Relaţii ştiute de protipendada comunistă, dar ţinute ”la secret” de ochii muritorilor de rând.
Dar poate cea mai surprinzătoare relaţie amoroasă pe care Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut-o este cea cu diva cinematografului francez din anii 60, tulburătoarea și strălucitoarea Michele Morgan. Amănuntul a fost relatat de fosta soţie a ex-premierului Petre Roman, Mioara, într-un interviu acordat revistei ”Tango”. ”Se ştie, el (n.r. – Gheorghiu-Dej) avea o amantă celebră, actriţa Michele Morgan. Îi trimitea săptămânal un avion de vânătoare să o aducă în România”, spunea Mioara Roman în acel interviu. Iar pasiunea pentru celebra artistă, cu 19 ani mai tânără decât Dej, trebuie să fi fost mistuitoare, dacă liderul comunist trimitea ”după ea” chiar un avion de vânătoare, pentru a scurta, probabil, timpul şi spaţiul despărţirii.
La 19 martie 1965, Gheorghiu-Dej se stingea din viaţă, răpus de un cancer pulmonar a cărui origine a fost pusă inclusiv pe ”iradierea” făcută de ”tovarăşii sovietici”, nemulţumiți de politica lui Dej, tot mai accentuată de îndepărtare de influenţa politică şi economică a ”marelui frate de la Răsărit”.
Sicriul avea să-i fie depus în rotonda Monumentului Eroilor din Parcul Carol. În 1991, după Revoluţie, el avea să fie mutat şi înmormântat tradiţional în cimitirul Bellu din capitală.