Vechi tipărituri râmnicene, selecție (II)


– acest articol este doar un rezumat al unui repertoriu cu descrieri ale tipăriturilor râmnicene din istorie –

1747 – „Întrebări și răspunsuri pentru șapte taine” are 12 foi nenumerotate, tipărit cu negru cu 23 rânduri pe pagină.
1747 – „Catavasier”, exemplar necomplet, în primele 28 de pagini, textul este grecesc, tipărit cu chirilice și indicațiile sunt românești. În cele următoare, până la pagina 56, textul este slavonesc. Partea a doua a cărții având numerotație foilor ca și signatura colilor, iarăși de la început este românească.
1747 – „Liturghia” conține 277 de pagini scrise cu roșu și negru, cu 24 rânduri pe pagină. Pe verso titlului, stemele Moldovei și Țării Românești.
1747 – „Moltivenic” are 252 de pagini numerotate, pe verso sunt aceleași versuri ca la Liturghia din București din același an.
1748 – „Cazania” am fost tipărită de Constantin Tipograful Bratu (fratele) Popa Mihai Tipograful, Lavrenție Ieromonahul și Dimitrie Vici ,cu toată cheltuiala lui Climent.
1749 – „Bucovina” cuprinde buchii, slove și cele 10 porunci, are 80 foi numerotate cu caracterele cărților lui Antim.
1749 – „Preoția”, două foi fără număr, peste 31 foi numerotate tipărit cu negru și roșu, cu 26 rânduri pe pagină, titlul încadrat cu flori de compoziție, editată la Episcopia Râmnicului de Grigore.
1750 – „Catavasier” peste 250 de pagini, tipărit cu negru și roșu, are o prefață a lui Lavrentie Ieromonahul, adresată episcopului Grigore de Râmnic.
1750 – „Octoih” în folio patru foi fără numerotație și peste 371 numerotate, tipărit vu negru și roșu pe două coloane, cu 41 rânduri în coloană.
1751 – „Scoatere sau Izvodul puncturilor Dinu Prevelegii”, tipărit cu negru, cu 24 rânduri, pe foaie încadrate, în chenar de linii.
1751 – „Psaltire” – are 226 de pagini numerotate de câte 24 de rânduri pe pagini.
1752 – „Antaloghion”.
1753 – „Carte osebită” are 60 de foi numerotate, tiparul roșu și negru cu 24 de rânduri.
1753 – „Catavasier” are 213 foi numerotate, tipar negru și roșu
1753 – „Ceaslov”
1755 – „Gramatica slavonească” cu cheltuială arhiepsicopului de Karlovați și Mitropolit al întregului popor slavo-sârb și valah, avea 288 de file.
1758 – „Molitvenic” are patru foi nenumerotate și 284 numerotate, tipărit cu negru și roșu și 25 rânduri pe pagină.
1759 – „Liturghie”.
1761 –  „Triod” are 440 de pagini.
1763 – „Octoih”, 255 pagini și 127 pagini numerotate.
1764 – „Psaltirea” cu 225 foi numerotate.
1766 – „Antologhion”, peste 571 numerotate, tipărit cu roșu și negru, pe două coloane cu 40 rânduri.
1767 – „Liturghie” are 204 foi numerotate, tipărit cu negru și roșu cu 25 rânduri pe pagină.
1767 – „Penticostar” în folio 253 foi numerotate.
1767 – „Slujba sfântului Nicodim”, tipărit cu negru și roșu, cu câte 25 rânduri pe pagină.
1768 – „Molitvenic” conține 340 foi numerotate.
1768 „Acatistul născătoarei”, 22 pagini, tipărite cu negru și roșu, 13 rânduri pe pagină.
1769 – apare la Râmnicul Vâlcii „Trâmbița românească”, 4114 versuri.
1771 –  „Triodon” cu cheltuiala lui Kir Grigorie, episcopul Râmnicului, de către Popa Constantin.
1772 – „Antologhion”
1774 – „Cosmografie” de către Anatolie Ierodiaconul.
1774 – „Ceaslov” are 307 foi numerotate, tipărit în negru cu 17 rânduri pe pagină.
1774 – „Apostul”.
1776 – „Octoihul” are 372 pagini numerotate.
1777 – „Triod” în folio două foi fără numerotație, 42 numerotate, tipar negru și roșu pe două coloane cu 40 de rânduri în coloană.
1778 – „Mineiul” –  tradus de episcopul Chesarie de Râmnic.            
1779 – „Ceaslov”
1779 – „Mineiul”, tradus de episcopul Chesarie pe lunile ianuarie, februarie, martie.
1779 – „Psaltire”, peste 262 de oi numerotate, tipărite cu negru, cu 17 rânduri pe pagină.
1780 – „Liturghia”
1781 – „Cazania”
1782 – „Triodul”
1783 – „Pilde filosofești”
1783 – „Ceaslov”
1784 – „Sinopsis”
1780 – „Mineiul”, tradus de către episcopul Filaret pe lunile aprilie, mai , iunie, iulie, august și septembrie.
1782 – „Molitvenic” are 358 pagini numerotate, tipărit cu negru și roșu, pe verso titlul și stema Țării Românești.
1783 – „Anastasie cel Mare”
1784 – „Acatist”
1784 – „Ceaslov”
1784 – „Dorofteiu”
1784 – „Floarea dorului”
1785 – „Penticostar”
1786 – „Antologhion”
1787 – „Ceaslov”
1787 – „Liturghii”
1787 – „Slujba Sfântului Stelian”, traducerea a fost făcută de episcopul Filaret
1792 – „Cazanii”
1792 – „Ceaslov”, șase foi nenumărate și 420 foi numerotate, tipărite negru cu 17 rânduri pe pagină.
1793 – „Molitvenic”
1794 – „Apostol”
1809 – „Panxyhid și Litia Mică”, în folio 28 foi numerotate.
1810 – „Acatist”, două foi nenumerotate și peste 232 foi numerotate, tipărit în negru și roșu cu 14 rânduri pe pagină.
1811 – „Octoih”, în folio 426 foi, tipărite cu negru și roșu de către Gheorghe Dimitrov.
1813 – „Învățătura pentru spovedanie” 204 pagini tipărite cu negru și roșu cu gravuri.
1813 – „Liturghii”, tipărit de Dimitrie Mihailo Popovici.
1814 – „Bucoavna”, 62 foi numerotate, tipărite cu negru, cu 22 rânduri de pagină.
1816 – „Viața Sfântului Vasile cel Nou”, a fost tălmăcit pe cheltuiala lui Rafael Ieromonahul.
1817 – „Liturghii”
1817 – „Psaltire”
1819 – „Acatist”
1819 – „Psaltire”
1825 – „Instrucțiuni preoților pentru nunți”
1827 – „Bucoavină”, 48 foi numerotate, cu 20 de rânduri pe pagină, tipar negru și roșu, lipsește fila 23.
1876 – apar ziarele „Vâlcea și sentinela Vâlcei”
1890 – apare cartea „Spitalul amorului” sau „Cântătorul dorului”, de Anton Pann, tipărită la „Tipografia modernă”, G. Șteflea din Râmnicul Vâlcii.
1894  – apr ziarele „Vâlcea” și „Vâlceanul”
1898 – apare „Situațiunea județului Vâlcea”, tipărită la „Tipografia modernă”, G. Șteflea din Râmnicu Vâlcii.
1900 – se tipărește „Statutele societateti anonime de Credit și Economie Banca Vâlcea, tipografia legătoria și bazarul Vâlcea, Dumitru Apreotesei și Virgil Grabowski.
1900-1901 – apare Anuarul gimnaziului Alexandru Lahovary, Râmnicul Vâlcii, tipografia „Noua tipografie”, Oscar Thuringer.
1908 – „Monografia ecleziastică” a județului Vâlcea, de iconomul Stavrofor Melente Răuțiu, tipografia Imprimeria județului și a comunri Râmnicul Vâlcii.
1910 – „Trei ani de administrație comunală”, Nicolae Iepure, primarul orașului Râmnicul Vâlcii, s-a tipărit la imprimeria județului și comune Râmnicul Vâlciii.
1913 – „Probar de caractere literă”, la tipografia Oscar Thuringer, Râmnicul Vâlcii.
1914 – „Primul monument al voievodului C-tin Brâncoveanu” de Alexandru D. Presbiterianu, tipografia Oscar Thuringer, Râmnicul Vâlcii.
1921-1925 – „Anuarul eparhiei Râmnicului Noul Severin” tipografia Episcopiei Râmnic.
1925-1929 – „Anuarul seminarului Sfântul Nicolae” Râmnicul Vâlcii, tipografia sfintei episcopii a Râmnicului, Noul Severin.
1931 – „Îndrumător pentru vizitarea sfintei Mănăstiri Cozia” tipografia sfintei episcopii a Râmnicului, Noul Severin.
1928-1930 „Naționalul Vâlcii”, tipografia „Matei Basarab” și din 1930 în continuare la tipografia Gutenberg, Râmnicul Vâlcii.
1937 – „Sfânta mănăstire Arnota”, de preot D. Cristescu, tipografia „Episcopul Vartolomeu” a sfintei episcopii Râmnicul Vâlcii.
Râmnicul și râmnicenii rămân peste secole un model cu valoare de simbol pentru cultura care s-a format aici, cu precădere în secolul de aur al istoriei sale.

Mihail TITI GHERGHINA