Vânzările de cereale „la negru” s-au diminuat cu 70-80% după introducerea taxării inverse


Vânzările de cereale la negru s-au diminuat cu 70-80% după introducerea taxării inverse la cereale şi plante tehnice, a declarat vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Pro­du­cătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicuşor Şerban, la o conferinţă pe teme de agricultură.

“Vânzarea de cereale la negru s-a diminuat cu 70-80% după introducerea taxării inverse la cereale, dar vom vedea dacă şi recuperarea TVA de către producători va fi benefică şi corectă. Taxarea inversă la cereale este o măsura corectă numai dacă este dusă până la capăt, respectiv dacă producătorul îşi recuperează la timp TVA”, a spus Şerban.

Acesta a precizat că în condiţiile în care se respectă legea, producătorul român de cereale subvenţionează bugetul de stat timp de 30 de zile, dar dacă aceasta nu se respectă, atunci subvenţionarea bugetului va fi pe perioada în care se aşteaptă rambursarea TVA la cereale.

“Noi cumpărăm din toamnă seminţe, îngrăşăminte, motorină, plătim TVA aferentă acestor produse şi vine peri­oada de recoltare, când vindem şi trebuie să recuperăm această taxă. Dacă se va întâmpla la timp va fi bine, dacă nu, fermierii vor avea mari probleme”, a adăugat vicepre­şedintele LAPAR.

În opinia acestuia, cea mai mare problemă cu care se confruntă agricultorii în zona de sud este legată de asigu­rarea apei pentru producţia vegetală şi cea legumicolă: “Până nu vom putea rezolva problema apei mai ales în zona de sud nu putem discuta de producţii sigure şi stabile şi nici nu putem fi înr-o relaţie de garantare cu băncile pe baza producţiilor”, a menţionat Nicuşor Şerban.

O altă problemă ridicată de agricultori şi care ar trebui prinsă în strategia pe agricultură se referă la folosirea îngrăşămintelor.

“Ne confruntăm cu o serie de paradoxuri în agricultură, respectiv transportul îngrăşămintelor chimice în România. Acest lucru se poate face numai dacă ai autorizaţie sau anumite specializări, un simplu şofer nu poate transporta acesta marfă, în schimb, le poate administra pe sol, în mediu, oricine. Practic, oricine poate cumpăra îngrăşăminte şi ierbicide în România, să le folosească cum doreşte, şi mai vorbim de producţie ecologică fără a avea vreo reglementare în acest domeniu”, a spus Şerban.

Organizarea producătorilor agricoli şi relaţiile cu băncile au fost alte situaţii care au ridicat probleme agricultorilor. “Nu am reuşit să ne organizăm în asociaţii şi cooperative şi să avem spaţii de depozitare, mai ales în sectorul cerealier, ceea ce creează o cantitate mare de produse pe piaţă, în anumite momente, mai ales la recoltare, şi duce la scăderea preţului la produse agricole. Dacă vrem să obţinem preţuri competitive va trebui să rezolvăm problema asocierilor, a spaţiilor de depozitare pentru a vinde când piaţa crează condiţii prielnice de preţ, altfel se va întâmpla ceea se întâmplă de 20 de ani: vom fi obligaţi să vindem în momentul recoltării la preţuri scăzute”, a subliniat reprezentantul agricultorilor.

În relaţia cu băncile, Nicuşor Şerban a afirmat că nu înţelege de ce în condiţiile unei Politici Agricole Comune, cu reguli comune, fermierii români sunt discriminaţi nu numai cu subvenţii mai mici, dar şi în privinţa relaţiilor cu banca. ”Nu înţeleg diferenţa mare a nivelului dobânzii la aceeaşi bancă mamă pentru fermierii din Europa de Vest şi cei din România, deşi avem şi noi după 20 de ani anumite posibilităţi de garantare. Eu iau credit cu 8% dobânda şi fermierul din alte ţări cu 2-3% de la aceeaşi bancă”, a mai adăugat vicepreşedintele LAPAR.

Acesta a participat joi la o conferinţă privind situaţia accesării fondurilor europene şi măsurile pentru sprijinirea agricultorilor în contextul politicilor europene şi a viitoarei Politici Agricole Comune (PAC).