Vâlceanul Bogdan Badea, Președinte Directorat Hidroelectrica:


“Noi pledăm, ca şi până acum, pentru aşezarea relaţiei cu Fondul Proprietatea pe baze de normalitate şi colaborare”
Stimate domnule Badea, cum aţi caracteriza relaţia de până acum a conducerii executive a companiei pe care o conduceţi cu Fondul Proprietatea?
Conducerea unei companii presupune asumarea de către management a unui set de obiective de a căror îndeplinire devine responsabil. Practic, este o relaţie de încredere, în care acţionarii deleagă cuiva sarcina de a le urmări interesele în legătură cu activitatea unei companii, aşa cum este şi Hidroelectrica. Acest lucru presupune, de asemenea, ca managementul executiv să aibă libertate de decizie în ceea ce priveşte traseul care trebuie parcurs până la atingerea obiectivelor, chiar dacă este sub supravegherea acţionarilor. Din nefericire relaţia noastră, ca manageri, cu Fondul Proprietatea a fost deficitară încă de la început la capitolul încredere, ceea ce nu a fost benefic nici pentru activitatea în cadrul companiei şi nici pentru imaginea Hidroelectrica. Mă refer aici la faptul că reprezentanţii Fondului s-au grăbit să dea forme concrete unor prejudecăţi complet neîntemeiate referitoare la abilităţile conducerii executive a Hidroelectrica, iar asta s-a tradus printr-o serie de atacuri desfăşurate în spaţiul media, nenumărate contestaţii, acuze, procese în instanţă, şicane din sfera interpretărilor legale etc. Nu este chiar cel mai prietenos mediu de lucru pentru a pune în aplicare o viziune de afaceri, o risipă enormă de energie al cărei scop nu am reuşit să-l înţelegem raţional. Considerăm că atitudinea de hărţuire permanentă nu e în intersul nimănui: nici al acţionarilor Hidroelectrica şi nici al acţionarilor Fondului Proprietatea. Ne gândim chiar că această stare de fapt nu e motivată în realitate de urmărirea unui scop al acţionarilor, ci ar putea avea alte resorturi, ce ţin mai degrabă de relaţii şi interese personale, de trecerea de la o atitudine obedientă şi permisivă în legătură cu imixtiuni în procesul de conducere executivă, la o atitudine demnă şi un mod de acţiune orientat pe rezultate. Să nu uităm totuşi că Hidroelectrica este o companie condusă în sistem dualist.
Faptul că, într-un mediu a cărei caracteristică definitorie a fost ostilitatea, noi am reuşit totuşi să facem performanţă pentru Hidroelectrica şi să încheiem anul cu rezultate de excepţie, contrazice retroactiv modul de acţiune al FP în relaţia cu managementul societăţii. Ne facem bine treaba pentru care avem mandat şi acţionăm responsabil.
Să nu uităm că anul 2017 a însemnat distribuirea către acţionari a unor sume impresionante provenite din dividende. Numai din dividendele suplimentare Fondul Proprietatea a încasat circa 40 de milioane de euro. Sumele acestea certifică faptul că Hidroelectrica este o companie profitabilă pentru acţionari, o companie solidă, condusă eficient. Sper ca aceste lucruri, care sunt absolut evidente să le accepte într-un final şi reprezentanţii Fondului. Lupta surdă, de uzură, nu aduce plus-valoare companiei ci, dimpotrivă, frânează lucrurile pozitive care s-ar putea produce în alte condiţii.
În şedinţa AGA din data de 30 august 2017 s-a aprobat demararea acţiunii în răspundere împotriva doamnei Oana Truţă. Cu toate acestea, Fondul Proprietatea a re-nominalizat-o ca membru al Consiliului de Supraveghere. Cum comentaţi această situaţie inedită?
Într-adevăr, este o situaţie nemaiîntâlnită într-o companie, având în vedere că prevederile legale stipulează clar ce se întamplă în astfel de situaţii. Re-nominalizarea pune conducerea într-o postură extrem de delicată: pe de o parte trebuie să ducă la îndeplinire mandatul de a iniţia acţiunea în instanţă, pe de altă parte persoana vizată de demers este membru în Consiliul de Supraveghere şi foloseşte toate pârghiile pe care le are la dispoziţie pentru a pune presiune pe manageri. Atitudinea agresivă faţă de conducerea societăţii, încercarea constantă de imixtiune în cadrul de conducere executivă a companiei complică situaţia, afectează imaginea publică a Hidroelectrica şi cu siguranţă are un impact negativ din perspectiva viitorului IPO. Avalanşa de solicitări de informaţii din afara sferei statutare nu face decât să impacteze mediul de lucru, să pună o presiune care nu-şi are locul într-o companie în sistem dualist, cu răspunderi clar delimitate pentru directorat şi CS. Ori, în acest context, ne întrebăm dacă nu cumva acţionarii ar trebui să ia în considerare măsuri prin care să reglementeze această situaţie până la clarificarea tuturor elementelor care au stat la baza deciziei de atragere a răspunderii. Este o chestiune ce ţine de etică, mai ales din prisma unui acţionar foarte interesat de principiile guvernanţei corporatiste.
Ce aşteptări are managementul Hidroelectrica de la relaţia cu FP-ul?
Noi pledăm, ca şi până acum, pentru aşezarea acestei relaţii pe baze de normalitate şi colaborare. Până la urmă interesul nostru şi al acţionarilor este ca Hidroelectrica să se consolideze, să se dezvolte, să pună în aplicare o viziune de afaceri pe termen lung. Ori, sunt sigur că, dacă atitudinea reprezentanţilor FP ar vira către o zonă constructivă, de colaborare şi de comunicare, ar fi posibile rezultate şi mai bune pentru companie. Sper ca acest lucru să fie posibil, pentru că ne dorim ca succesul Hidroelectrica să devină o constantă. Abordarea din perspectivă strict financiară a activităţii companiei ni se pare riscantă şi nesănătoasă pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea companiei şi, de aceea, trebuie avută în vedere şi componenta tehnică pe care o presupune conducerea unei societăţi cum este Hidroelectrica. Sunt chestiuni legate de mentenanţă, retehnologizări, implementarea de noi proiecte etc. care dacă ar fi fost corect înţelese de către toţi acţionarii vorbeam la acest moment de o companie listată la bursă. Noi milităm pentru conlucrarea între acţionari, între management şi acţionari, astfel încât împreună să putem face din Hidroelectrica un exemplu de performanţă sutenabilă în rândul companiilor din această zonă a Europei.
Vă mulţumesc!
Sursa: Bursa.ro