Vâlcea, pe „lista neagră” a ministrului Remus Pricopie


• șeful învățământului a constatat diferențe majore între mediile obținute de elevii claselor a VIII-a în școală și cele de la Evaluarea Națională
 

Anul școlar 2013-2014 vine cu noutăți: ministrul Remus Pricopie a decis ca, în media finală pentru admite­rea în învățământul liceal, proporția mediei celor patru ani de gimnaziu să fie de doar 25%, redusă așadar, compara­tiv cu cea existentă până acum, de 50%. Media obținută la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a va avea însă o pondere mai mare în calculul mediei finale, respectiv 75% față de 50% cât era până acum. De ce această decizie? Ei bine, conform unui comunicat al Mi­nis­terului Educației, măsura vine în urma analizei datelor înregistrate la fina­lul clasei a VIII-a. S-au constatat dife­rențe notabile între mediile, mai mari, obținute de elevi în școală, pe parcursul gimnaziului, și mediile, mai mici, luate la Evaluarea Națională. Cele mai multe cazuri, și vorbim de aproximativ 60% din unitățile de învățământ, relevă diferențe de 2 până la 2,5 puncte între modul de evaluare a elevilor în școală și media obținută la examen. Ruptura între cele două tipuri de evaluare a fost identi­ficată în 25 de judeţe: Iaşi, Sibiu, Bra­şov, Argeş, Giurgiu, Bacău, Constanţa, Dâmboviţa, Maramureş,  Alba, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Sălaj, Tul­cea, Bihor, Arad, Teleorman, Satu-Mare, Covasna, Dolj, Harghita, Călăraşi, Boto­şani şi Ialomiţa. În alte șase județe (Vâlcea, Mureş, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin, Olt) diferenţele sunt şi mai mari, depăşind 2,5 puncte. O situa­ţie considerată acceptabilă, respectiv un raport de 1,5 până la 2 puncte între mediile pe ciclul gimnazial şi cele la Evaluarea Naţională, se înregistrează în judeţe precum Gorj, Suceava, Vrancea, Ilfov, Prahova, Cluj, Buzău, Galaţi şi Neamţ (reprezentând 21,42% din totalul unităţilor de învăţământ, la nivel de ţară). Numai Bucureştiul şi județul Brăila înregistrează un raport normal între evaluarea la clasă şi Evaluarea Națio­nală, dar reprezintă doar 4,76% din totalul judeţelor. O situaţie îngrijorătoare o reprezintă şi faptul că 35.000 de elevi, din totalul celor care au participat la Evaluarea Naţională, nu au reuşit să obţină minim 5. O parte a elevilor se încadrează în sfera analfabetismului funcţional. Toate unităţile de învățământ unde diferenţele de notare sunt mari sau unde numărul de elevi cu medii de promovare a fost scăzut vor fi moni­to­rizate în mod constant. Inspectoratele şco­lare vor realiza analize, punctuale, iar conducerile şcolilor vizate vor fi eva­luate în funcţie de măsurile pe care le vor adopta pentru îmbunătăţirea proce­su­lui de predare – învăţare. Am încercat să aflăm punctul de vedere al inspec­torului școlar general Ion Gherghinaru, dar, abia numit în funcție, era prins cu tre­burile de organizare ale Inspect­o­ratului.