Utilizarea corectă a produselor cu conținut de silice cristalină


Expunerea profesională la silice cristalină apare în exploatarea carierelor, în exploatările miniere, procesarea mineralelor (uscare, măcinare, ambalare în saci şi manipulare), prelucrarea pietrei, prelucrarea fontei, activitatea din construcţii, inclusiv lucrul cu piatră, beton, zidărie, cărămizi, ţiglă şi panouri izolatoare, săparea tunelelor, restaurarea clădirilor şi industria ceramică. Silicea cristalină este o componentă de bază a materialelor, având multiple utilizări în industrie şi viaţa noastră de zi cu zi. Este imposibil să ne imaginăm viaţa fără drumuri şi alte infrastructuri de transport, fără bunurile din sticlă şi ceramică, ori case fără cărămizi, mortar sau ferestre, maşini fără motoare sau parbrize.
Siliciul (Si) este al doilea cel mai comun element în scoarţa terestră (oxigenul este cel mai comun). Dioxidul de siliciu, sau silcea (SiO2), este format din siliciu şi doi atomi de oxigen. Silicoza este o boală pulmonară cauzată de inhalarea îndelungată a pulberilor de silice. Efectele asupra sănătăţii ale silicei cristaline sunt legate de fracţiunea de praf respirabilă, care pătrunde adânc în plămâni. Expunerea prelungită la niveluri ridicate de praf face dificilă curăţarea prafului din plămâni şi produce, pe termen lung, silicoză, boala pulmonară obstructivă cronică (COPD), cancer la plămâni, precum şi alte efecte asupra sănătăţii. Este important de menţionat că silicoza se poate dezvolta şi la expuneri sub valorile limită de expunere profesională.
În prezent, se estimează cca. 7000 de persoane se îmbolnăvesc de cancer la plămâni din cauza prafului de silice cristalină în fiecare an în Uniunea Europeană. Lucrătorii expuşi la silice cristalină prezintă de asemenea risc crescut de tuberculoză, afecţiuni ale rinichilor, boli cardiovasculare şi ale sistemului imunitar. Conform Rapoartelor anuale ale Inspecţiei Muncii, în România, silicoza a fost cea mai frecventă boală profesională declarată în patru din ultimii cinci ani (în anul 2013 a fost pe locul doi după cele 266 de cazuri de discopatie declarate). Directiva cadru  89/391/EEC introduce măsuri pentru a promova îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locurile de muncă. Este necesar ca angajatorul să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi să implementeze măsuri de prevenire, care să asigure îmbunătăţirea nivelului securității şi al protecției sănătăţii lucrătorilor.

Ce măsuri trebuie luate de angajator

Șeful ITM Vâlcea, Ion Tănăsoiu, vine și cus faturi pentru angajatori. Astfel: angajtorul trebuie: să ia în considerare capacităţile lucrătorilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, atunci când le încredinţează sarcini; să consulte lucrătorii la introducerea de noi tehnologii; să desemneze lucrătorii care se ocupă de activităţile de prevenire şi protecţie; să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, precum şi în caz de pericol grav şi iminent; să asigure informarea şi consultarea lucrătorilor în probleme legate de securitate si sănătate în muncă; să se asigure că fiecare lucrător primeşte o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, şi să asigure supravegherea sănătăţii lucrătorilor, în conformitate cu prevederile legale în domeniu.