Unificarea sindicală, prioritatea următoarei perioade?

În perioada următoare, organizaţiile sindicale de la nivel naţional şi, implicit cele de la nivel local pot lua hotărârea de a se unifica, pentru a negocia contractele colective de muncă. Cel puţin aşa susţine Constantin Pârvu. Liderul CNSLR Frăţia Vâlcea spune că  demersurile în acest sens au început după ce, la sfârşitul lunii decembrie, Guvernul României a dat hotărârea 1260, privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii 62/2011, respectiv sectoarele de activitate unde se pot încheia contracte colective de muncă la nivel de ramuri de activitate, după ce vidul legislativ creat cel mai probabil voit de Guvern a făcut imposibilă încheierea contractelor colective şi, implicit, a afectat majoritatea angaja­ţilor români. În judeţul Vâlcea, reprezentanţii fede­ra­ţiilor sindicale urmează să îşi dovedească re­pre­zentativitatea la nivelul întreprinderilor prin ho­tărâre judecătorească, urmând ca apoi condu­ce­rea instituţiilor sau societăţilor respective să fie obligată să îi cheme la discuţii, pentru încheierea contractelor colective de muncă. Potrivit liderului CNSLR Frăţia Vâlcea, Constantin Pîrvu, pentru a-şi asigura reprezentativitatea la nivelul întreprin­de­rilor şi a contracara măsurile Guvernului, care a încercat să micşoreze prin anumite regle­men­tări legale puterea sindicatelor, conducerea con­fe­­deraţiilor sindicale ia deja în calcul unificarea anumitor organizaţii sindicale. Prin Hotărâre de Guvern s-au stabilit, potrivit art. I, lit. r din Legea dialogului social 29 de sectoare de activitate unde se pot încheia contracte colective de muncă.

Liderul CNSLR Frăţia Vâlcea, Constantin Pîrvu spune că, pentru a-şi asigura reprezenta­ti­vitatea la nivelul întreprinderilor şi a contracara mă­surile Guvernului, care a încercat să micşo­reze prin anumite reglementări legale puterea sindicatelor, conducerea confederaţiilor sindicale ia deja în calcul unificarea anumitor organizaţii sindicale. „Am participat săptămâna trecută la o în­tâlnire a conducerii CNSLR Frăţia, eu fiind şi membru în Comitetul Director la nivel naţional, unde s-a luat deja decizia unificării anumitor organizaţii sindicale, pentru a asigura repre­zentativitatea la nivelul sectoarelor importante, cum este cel al industriei petroliere. Guvernul a încercat aproape prin toate mijloacele legale, dar şi prin presiuni să micşoreze cât mai mult puterea organizaţiilor sindicale, dar ne vom unifica, dacă va fi nevoie, astfel încât să putem apăra oamenii în continuare”, a spus Constantin Pîrvu. Acesta a enumerat câteva dintre presiunile mai puţin vizibile venite din partea Guvernului în ultima perioadă. Printre acestea se numără adoptarea de către Ministerul Educaţiei, Ministerul Finan­ţe­lor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor a unui ordin comun (nr. 4576/11.07.2011), prin care se blochează funcţionarea organizaţiilor sindicale prin neîncasarea cotizaţiei sindicale, a ratelor CAR şi a ratelor bancare pe statele de plată ale acestor instituţii, fapt care încalcă Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Directivele Uniunii Europene şi legislaţia muncii, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile etc. Potrivit sindicalistului vâlcean, modificările aduse Codului Muncii (adoptarea Legii 62/2011- Legea dialogului social) au bulversat cadrul legal: „Cei care ne guvernează şi clasa politică din România nu înţeleg importanţa dialogului social într-o ţară membră a Uniunii Europene şi, mai ales, în perioada de criză pe care o traversăm. Guvernul nu negociază cu noi, ci doar ne informează”, a declarat preşedintele CNSLR Frăţia Vâlcea. Eliminarea Contractului co­lec­tiv de muncă unic la nivel naţional şi restrân­ge­rea efectelor Contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii prin adoptarea Legii 62/2011 au dat câmp liber abuzurilor pe parcursul anului trecut, mai ales în întreprinderile cu mai puţin de 21 de salariaţi, unde negocierea colectivă nu este obligatorie: „Constatăm pe zi ce trece o tendinţă de eludare a contractelor colective de muncă prin subcontractare, externalizare şi angajarea de falşi lucrători pe cont propriu, în condiţiile de lucru sub standarde minime. Societatea s-a schimbat, iar lucrătorii de asemenea. Veniturile, securitatea socială şi formarea profesională s-au deteriorat semnificativ. Toate aceste neajunsuri se pot soluţiona doar într-o societate cu un climat bazat pe încredere între partenerii sociali, patronate, sindicate şi Guvern”, mai afirmă Constantin Pîrvu.